Destinul a vrut ca femeia care a marcat in modul poate cel mai nefast istoria noastra sa se nasca si sa moara in acelasi judet, Dambovita. Intre Petresti, satul in care a vazut lumina soarelui, si Targoviste, locul unde a fost executata in ziua de Craciun a anului 1989, sunt circa 40 de kilometri.

Timpul scurs intre 7 ianuarie 1919 si 25 decembrie 1989 i-a oferit marea sansa ca vreme de mai bine de 50 de ani sa inteleaga mersul lucrurilor de la Bucuresti. Adica exact locul ”de unde rasare soarele”. Aici si-a cunoscut marea iubire a vietii, aici a cochetat cu miscarea comunista si tot aici a intrat in randul lumii. Apoi a venit mai intai vremea in care ”s-a indragostit” de chimie, o materie de care nici nu apucase sa auda in cele doar patru clase primare absolvite la ea acasa.

Asta nu a impiedicat-o insa sa patenteze metodele prin care sa devina academician si om de stiinta de larga respiratie intelectuala (un Gabriel Oprea si toata sleata doctorilor prefabricati din ultimii ani o pot invoca drept model in a pacali sistemul, desi metodele lor au diferit de ale ei, tinind pasul cu vremurile). In cele din urma a intrat foarte bine in pielea celei care veghea la sanatatea ”tovarasului”, o veritabila ”closca”.

Dupa 25 decembrie 1989 s-a nascut si cea de ”a doua Elena Ceausescu”, femeia de moravuri usoara. Cat timp fusese ”prima tovarasa” a tarii asa ceva ar fi de neconceput. Dupa moartea sa lucrurile s-au schimbat. Oare de ce? Cine si-a dorit sa o transforme dintr-o femeie puternica intr-o curva pe cea care alaturi de sotul ei condusese destinul romanilor vreme de aproape un sfert de veac? Click.ro a stat de vorba cu istoricul si psihologul Lavina Betea despre acest subiect. Lavinia Betea e cea a realizat recent un documentar difuzat de televiziunea nationala despre Elena Ceausescu si a coordonat un amplu proiect stiintific dedicat vietii lui Nicolae Ceausescu, concretizat in aparitia a trei volume de specialitate, excelent primite de marele public.

”Scenarita” de pana in 1989 nu a identificat-o ca fiind o femeie de moravuri usoare

In primul rand trebuie spus celor ce nu au trait acea perioada si reamintit celor care au traversat-o, in mai mare sau mai mica masura, ca in ”Epoca de Aur” nu a existat un asemenea scenariu. ”Scenarita” era si atunci la moda si Elena Ceausescu era desigur subiect de cancanuri. Cele mai multe se plasau in faza in care tot ceea ce se intampla rau in tara i se datora, din cauza influentei sale nefaste. Nimic insa despre moravurile ei (nu la fel stateau lucrurile atunci cand venea vorba despre mezinul familiei Ceausescu, Nicu). In epoca insa Elena Ceausescu devenise de temut de o buna bucata de vreme, avand piinea si cutitul tuturor promovarilor catre ”marele cioIan” al oranduirii socialiste multilateral dezvoltate.

Ea era responsabila de soarta cadrelor de partid si de stat. Ca atare, atrage atentia Lavinia Betea, multi intelegeau sa se linguseasca si sa se coboare mai mult decat le-ar fi cerut-o protocolul vremii. Or, multi dintre cei care au ramas in preajma Elenei si a lui Nicolae Ceausescu au incercat sa-si justifice ramanerea in sistem pana la capat dand vina pe sotia dictatorului, si nu pe slabiciunile lor. ”A fost un act de razbunare din partea lor peste timp, incercand astfel sa-si explice si lor, si noua, intr-un fel de ce s-au agatat de pozitiile lor, de ce s-au umilit deseori mai mult decat era cazul.

Iar in opinia publica explicatiile au prins. Exista un mit in psihologie, cel al lui Adam si al Evei. Adam e baiatul cel bun, integru, pe cand Eva e cea care-l duce in pacat. Nimeni nu se intreaba de ce Adam nu rezista ispitei, de ce nu-i arde doua palme femeii care incearca sa schimbe armonia suprema. Pur si simplu lumea se imparte, si nu de ieri, de azi, in bine si in rau. Barbatul e asociat de multa vreme ideii de bine. Cealalta optiune nu e greu de ghicit”, afirma istoricul Lavinia Betea.

Ea atrage atentia ca inclusiv familia din partea lui Nicolae Ceausescu au construit din plin aceasta tendinta. Ipoteza prostitutiei, sustinuta dupa 1990, a venit si din partea unuia dintre fratii lui Ceausescu, Andruta, care din boza acuzatiilor in procesul fostilor nomenclaturisti nu a pregetat sa-si invinuiasca fosta cumnata, in primavara lui 1990, nu doar de tragedia familiei, ci de rolul fatal pe care-l jucase Elena in tragedia nationala a deceniilor scurse intre 1965 si 1989.

Andruta Ceausescu, fratele mai mic al lui Nicolae, a lansat primele semne de intrebare

Andruta Ceausescu a povestit printre altele ziaristilor o intamplare din anii razboiului, cand, spunea el, dorind sa-si viziteze viitoarea cumnata, care locuia cu cumnata ei, Adela, intr-o camera inchiriata in Bucuresti, le-ar fi gasit pe amandoua petrecand dezbracate in compania unor soldati germani. Au trecut anii si nepoatei lui Nicolae Ceausescu, Mihaela Ceausescu-Moraru, conferentiar universitar si unul dintre putini reprezentanti ai familiei care au vorbit deschis despre familia sa, i-a fost atribuita afirmatia conform careia si-ar fi auzit mama spunandu-i sotului ei, Marin, fratele mai mare a lui Ceausescu – cel care a fost gasit mort in decembrie 1989 in Misiunea Economica a Romaniei de la Viena, ca poate ar fi fost mai bine pentru tara s-o fi tinut pentru el pe Elena Ceausescu.

S-a vorbit si despre o posibila legatura dintre ea si diversi alti barbati din preajma sa. Cum ar fi fost un oarecare Ioan Ursu, coordonatorul Programului nuclear al Romaniei prin anii ”70, care-si permitea intimitati cu ”prima tovarasa” in public, ajutand-o sa urce sau sa coboare din diverse mijloace de locomotie, prilej cu care o atingea in public, in locuri dintre cele mai sensibile. La sesizarea aghiotantului care o insotea pe Elena Ceausescu, cum ca asemenea lucruri nu sunt permise, acesta ar fi replicat cu o replica des gustata si azi mai ales de publicul masculin.

Or, un asemenea scenariu nu are cum sa reziste pentru nici o persoana echilibrata, tinand cont de argumentul bunului simt, dar si de existenta altor moravuri in urma cu mai bine de patru decenii. S-a vorbit si despre relatia dintre Elena Ceausescu si medicul familiei, Abraham Schechter. Acesta din urma era medicul personal al familiilor Ceausescu si Draghici inca din anii ”50. Exista informatii certe ca Securitatea, prin directia a VIII-a (predecesoarea directiei a V-a de paza a demnitarilor din anii ’80) crease o agentura din medicii care raspundeau de sanatatea nomenclaturii comuniste, intocmind dosare pentru fiecare dintre acestia, inclusiv pentru Nicolae Ceausescu. Nereusind sa-l racoleze pe doctorul Schechter, Securitatea a exercitat presiuni pentru a-l schimba. Poatenustiai.ro