Peste 200.000 de cetățeni români beneficiază de ajutor social.

Cu toate că legislația specifică impune ca cei apte de muncă să-și caute un loc de muncă și să efectueze activități sau lucrări în beneficiul comunității locale, mulți refuză să accepte orice formă de angajare, conform experților. Conform datelor Ministerului Muncii, în data de 23 aprilie, 236.864 de persoane din România primeau venitul minim de incluziune, conform Adevărul.ro.

Venitul minim de incluziune a înlocuit ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei.

Deși legislația este clară în ceea ce privește obligația persoanelor apte de muncă și beneficiare de aceste ajutoare de a desfășura lunar activități sau muncă în folosul comunității și de a-și căuta un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, mulți dintre acești beneficiari refuză să respecte aceste prevederi.

Practic, preferă să renunțe la aceste ajutoare decât să accepte să lucreze. În primele 3 luni din 2024, 6.582 de beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat să efectueze ore de muncă în folosul comunității sau să se prezinte la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM).

„Mulți dintre aceștia, refuză să muncească, chiar cu riscul de a pierde acest ajutor social, pe când alții, nu-și doresc să-l piardă. Din punct de vedere economic, trebuie văzut dacă sumele de bani primite sunt unele din care se poate trăi decent sau nu, și modul în care se încurajează integrarea de piața muncii a celor care beneficiază de aceste ajutoare”, a afirmat pentru sursa citată, psihologul Elena Sachelarie.

Numărul beneficiarilor acestor ajutoare variază în funcție de județ.

Conform datelor din februarie 2024, cele mai multe persoane care primesc venitul minim de incluziune au fost înregistrate în Dolj (12.923), Bacău (11.831), Buzău (9.951), Suceava (9.875), Iași (9.800), Teleorman (9.744) și Vaslui (9.544). În contrast, județele cu cei mai puțini beneficiari au fost București (386), Ilfov (999) și Timiș (1.630).