Suspiciunile de coruptie in Parlamentul European socheaza tot atat cat ridica semne de intrebare. Cu procedee care au toate caracteristicile mafiei, dar ale caror obiective si retele sunt inca neclare. De ce sa vizezi Parlamentul si de ce pe acesti alesi? Lamuriri in sapte intrebari-raspunsuri cu Sandrine Roginsky, profesoara la UCLouvain si specialista in politica europeana, relateaza Le Vif preluat de Rador.

1. Este inedita amploarea acestui caz in mediul european?

Amploarea este inedita, da. In trecut, Parlamentul European a fost deja aratat cu degetul. Mai ales dupa dezvaluiri ale unor jurnalisti britanici care au dovedit ca unii deputati acceptau amendamente contra unor sume de bani. Dar aceste sume erau mai mici, nu erau implicate state, nici persoane atat de sus-puse ca vicepresedinta parlamentului. Reteaua nu era deci atat de dezvoltata cum pare sa fie in cazul actual.

Ce e uimitor este ca nu se gasesc cu adevarat legaturi puternice cu tipul de activitate al Parlamentului European. Or, nu este in mod special institutia-far pentru aceste competente.

Prin tratatul de la Lisabona, Parlamentul a capatat multa putere, dar mai curand pe subiecte precum legislatia de mediu, piata interna, protectia consumatorilor etc. Adica o legislatie intreaga intra-europeana. Mai mult, in procesul de decizie, Parlamentul da aprobarea si Consiliul face ce vrea. Sau isi da avizul impreuna cu Consiliul. Deci, in toate cazurile, in privinta relatiilor internationale, statele raman actorii cheie. Am putea de aceea sa ne punem intrebari in legatura cu ce face Qatarul fata de state pentru a le spori loialitatea. Asta largeste aria suspiciunilor.

2. Istoric, eurodeputatii ar fi mai bine platiti tocmai cu scopul de a evita conflictele de interese. Se vede ca asta nu indeparteaza coruptia de hemicicluri...

Istoria constructiei mandatelor europene ne aminteste de profesionalizarea care a avut loc in decursul anilor. In evolutia democratiei si pentru ca locurile politice sa nu mai fie rezervate notabilitatilor si marilor burghezi, a avea un salariu suficient de ridicat a devenit norma pentru a nu fi susceptibil de a accepta bani de la altii si a intra in conflict de interese. Este adevarat pentru Parlamentul European, cum este si pentru toate parlamentele. Aceasta permite oamenilor care nu sunt nici burghezi, nici rentieri sa poata fi parlamentari, dar si sa se protejeze contra coruptiei.

3. La cat se estimeaza salariul unui eurodeputat?

Remuneratia lunara a deputatilor se ridica la 9.386 de euro inainte de impozitare, de la 1 ianuarie 2022. Ceea ce reprezinta 7.316 euro dupa scaderea impozitului. Salariul este conditionat de prezenta. Se poate adauga bugetul ce le este alocat pentru locuinta, deplasari etc. Este deci un salariu relativ ridicat, este clar, dar ramane mai mic decat cel al unor functionari ai Parlamentului European.

4. Putem sa-i consideram pe eurodeputati „privilegiati”?

Salariile au fost crescute in momentul edificarii UE. In mediul european, te afli intr-un mix intre parlamentari si diplomati. Diplomatii sunt bine platiti deoarece traiesc departe de casa. Regasim aceasta idee in institutiile europene. La baza, salariile erau ridicate pentru se incerca atragerea multor diplomati, in primii ani. Salariile sunt deci mari din motive istorice, pentru a limita coruptia si conflictele de interese si pentru a tine cont de dificultatea muncii (in deplasare, etc).

5. Tinand cont de acest context, aceste suspiciuni de coruptie sunt cu atat mai uimitoare…

In acest caz, totul este nebunesc. Aceasta poveste seamana mai mult cu un serial de televiziune decat cu realitatea din Parlamentul European. Dar chiar daca salariile ar fi mai putin mari, niciun element nu poate justifica asemenea actiuni. Totul este „gros” in povestea asta. Asta nu pune sub semnul intrebarii veridicitatea lucrurilor. Dar ai impresia ca nu exista discretie. Apoi asisti si la luari de pozitie publica in plen. Privite retrospectiv, toate astea par suprarealiste. Exista un aspect de serial tv. Dar pentru cei corupti, nu e prea profesionist.

6. Care ar fi obiectivele posibile ale acestor tentative de coruptie?

Sa vezi gramezile astea de bani pare incredibil. O deputata se apara spunand ca ea nu stia ca banii sunt la ea acasa. Toate astea sunt incredibile. Cazul are si o latura misterioasa. Deoarece asta ar insemna ca Qatarul considera ca Parlamentul European are putere asupra dimensiunii relatiilor internationale.

Or, nu acolo se situeaza locul Parlamentului European. Latura incredibila este sa vezi ca persoanele care au dat bani au tintit o institutie care nu este cea la care te-ai gandi pentru obiectivele lor. Si sa vizezi alesi la care nu te gandesti ca avand enorm de multa putere, in realitate. Exista o latura inexplicabila. Evident, exista si problema transparentei si a riscului de coruptie asupra carora deputatii atrageau deja atentia cerand reguli mai stricte. Dar cand compari, exista reguli in Parlamentul European care nu exista in alte parlamente. Este, deci, o institutie care a avansat in aceste dosare ca pioniera.

Intrebarea este cum a ajuns Qatarul sa identifice politicieni care ar fi coruptibili si sa-i abordeze cu un scop precis. Asta este inexplicabil deocamdata. Ce arata asta in primul rand este si importanta faptului de a avea o presa libera si o justitie libera. Faptul ca Parlamentul a reactionat repede si ca nu a existat corporatism – vicepresedinta a fost demisa din functie fara urma de indoiala -, sunt elemente care pot sa ne linisteasca in legatura cu functionarea democratica.

Politia federala belgiana a confirmat ca a gasit echivalentul a 1,5 milioane de euro cash.

7. Cazul va largi aria de suspiciuni?

El va ramane in memorie. In Belgia, cu povestile actuale din parlamentul walon, avem cu atat mai mult aceasta imagine deteriorata a politicii si a celor care traiesc din politica. Nu cred ca asta va face bine Parlamentului European, cu atat mai mult cu cat ramane institutia care este cea mai democratica, fiind aleasa direct de cetateni. In orice caz, acest caz afecteaza imaginea, reputatia, credibilitatea, legitimitatea instantei parlamentare europene si prin extensie a tuturor instantelor parlamentare.

De asemenea, da multa apa la moara complotistilor. Caci s-ar putea spune ca toate discursurile facute in favoarea Qatarului vin, posibil, de la oameni care au primit bani. Asta deschide calea banuielilor privind sinceritatea anumitor discursuri. Cred ca scepticismul va creste si nu va fi usor de reconstruit o legitimitate stirbita.

Coordonarea in timp cu Cupa Mondiala e de asemenea ciudata. Nu e doar o coincidenta. Dupa perchezitia la Marc Tarabella, iti vin imediat in minte toate iesirile lui din presa in favoarea Qatarului in ultimele saptamani.