Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, joi, proiectul legilor justitiei, cu 10 voturi la 8, au declarat surse din Consiliu pentru agentia de presa MEDIAFAX. Inaintea sedintei, procurorul general Augustin Lazar a declarat ca un proiect atat de criticat de magistrati si de oficialii europeni ar fi normal sa primeasca aviz negativ, daca ne dorim ca Romaniei sa-i fie ridicat MCV-ul.

Avizul CSM este unul consultativ.

De altfel, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat, ulterior, ca se astepta la acest rezultat.

"Au intrat in sedinta cu pozitii exprimate anterior dezbaterii. Au spus ca votul va fi negativ, ceea ce inseamna ca au venit la dezbatere cu o hotarare luata inainte de dialog , iar eu nu ca estimam, ci stiam acest lucru. (...) Cunosteam foarte bine pozitiile dansuilor si aproape sunt public cunoscute optiunile pe care care unii sau altii le au. Absenta mea a fost deliberata, le cunosteam optiunile, dansii cunosteau optiunea mea, eu as fi sustinut proiectul trimis la avizare. Cunosteam pozitia dansilor si domnul general a zis ca va fi in bloc un aviz negativ, avizul este consultativ. Concluzia este mai veche: unii, ca sa ma exprim generic, nu doresc reformarea sistemului", a declarat Tudorel Toader, la Antena 3

De altfel, procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a precizat, in sedinta de plen, ca CSM trebuie sa dea un aviz negativ.

"As vrea sa imi explice cineva daca exista o ratiune ca factorul persoana care este numita politic la conducerea Ministerului Justitiei ar trebui sa faca echipa procurorului general care vine si se prezinta in fata CSM candidatul cu un proiect, acel proiect este aprobat. Exista o multime de asteptari, pe urma, ca acest procuror general sa-si puna in aplicare, impreuna cu echipa lui proiectul pe directiile de prioritate pentru Ministerul Public. In schimb, venim acum si facem o echipa pana la nivelul de procuror-sef de birou fara sa fie consultat, nu exista nicio mentiune daca procurorul general ar trebui consultat, cine ar trebui sa fie procuror-sef de birou, de serviciu, de sectie samd. El trebuie sa dea rezultatele pe care societatea civila pe buna dreptate le asteapta. CSM, nici nu mai vorbim. Eu inca n-am reusit sa inteleg ratiunea care a animat aceasta idee, de a construi in acest mod echipa de la varful Ministerului Public. ... In esenta, asa cum am spus-o si public, trebuie avizat negativ, dar cu fermitate, sa transmitem un mesaj ferm opiniei publice", a declarat Augustin Lazar.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a declarat, in sedinta, ca s-ar fi asteptat ca ministrul Justitiei sa fie prezent la deliberari.

"Ma surprinde, neplacut de aceasta data, pentru ca am nutrit o consideratie aparte pentru domnul ministru al Justitiei. Ma surprinde lipsa dumnealui de la sedinta plenului. Sunt incurcata, nu stiu cum sa apreciez sau cum sa interpretez aceasta lipsa. Poate este o pozitie de onoare, poate este o pozitie de demnitate sau poate este retinere asupra faptului ca poate ar fi fost putin incomodat sau mai mult incomodat sa raspunda la intrebari pe care fiecare dintre noi am fi avut sa le fi adresat. Poate sa raspunda domnul ministru sau poate nu este cazul sa raspunda. In orice caz, sunt convinsa ca pentru fiecare dintre noi lipsa dumnealui, macar pentru a-si sustine proiectul pe legile Justitiei, pentru mine este un aspect care m-a derutat si care probabil se va reflecta nu stiu cum si in ce masura in votul pe care il voi exprima", a declarat Mariana Ghena, presedintele CSM.

Noile legi ale justitiei prevad modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-sef DNA urmand a fi propusi de ministrul Justitiei, insa decizia va fi luata de Sectia pentru Judecatori din CSM. In prezent, procurorul general al Romaniei, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef DNA, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al DIICOT si adjunctii acestuia sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

O alta modificare vizeaza procedura de numire in functii de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, noile legi ale justitiei prevad ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie se numeste de catre presedintele Romaniei, asa cum este si in prezent, insa modificarea consta in faptul ca propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Sectia pentru Judecatori a CSM, in ideea potrivit careia "pentru judecatori sa decida judecatorii, pentru procurori sa decida procurorii".

O alta modificare se refera la trecerea Inspectiei Judiciare din subordinea CSM in cea a Ministerului Justitiei.

De asemenea, proiectul prevede ca viitorii magistrati sa aiba cel putin 30 de ani si cinci ani de vechime intr-o profesie juridica.

Noul pachet de legi in Justite aduce modificari si in ceea ce priveste raspunderea magistratilor, precizand ca statul este raspunzator patrimonial atunci cand se produce o eroare judiciara, dar ulterior tot statul se va indrepta impotriva magistratului care a produs prejudiciul.