Noul cod silvic a fost aprobat în Senat cu o majoritate zdrobitoare de 87 de voturi pentru, în timp ce 3 senatori s-au abținut și unul singur a votat împotrivă. Acesta aduce schimbări semnificative pentru protejarea și gestionarea durabilă a pădurilor din România.

Una dintre cele mai notabile modificări este garantarea accesului liber pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta în toate pădurile din țară. În plus, se instituie confiscarea mijloacelor de transport ale celor care transportă lemn fără documente legale, o măsură menită să combata tăierile ilegale, conform informațiilor de pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului.

O altă schimbare importantă este interzicerea activităților economice în domeniul silvic pentru personalul din autorități și din administrațiile silvice până la rudele de gradul II, cu scopul de a evita conflictele de interese. De asemenea, se impune restricționarea tăierilor la ras într-o parte semnificativă din suprafața totală a pădurilor țării, inclusiv în zonele protejate și siturile Natura 2000, în vederea protejării biodiversității.

Statul preia responsabilitatea împăduririi terenurilor abandonate de proprietari și introduce un cadru legal pentru combaterea tăierilor ilegale, folosind tehnologii digitale. De asemenea, proprietarii de păduri primesc dreptul de a alege soluții alternative de pază.

Noul cod silvic introduce conceptul de "folosință agrosilvică”, permițând integrarea pășunilor și culturilor agricole cu arbori și arbuști. De asemenea, se înființează Consiliul Național al Silviculturii, care are rolul de a promova etica profesională și respectarea standardelor profesionale în rândul personalului silvic, contribuind astfel la o gestionare mai eficientă și transparentă a resurselor forestiere.

Aceste măsuri reprezintă un angajament puternic al autorităților în conservarea și exploatarea durabilă a pădurilor, în beneficiul generațiilor viitoare.

„Cred că avem în sfârșit o lege care tratează corect frumusețile pădurii, pericolele asupra pădurii precum tăierile ilegale, activitățile economice cu risc de încălcare a legii sau problema populației dependente de lemnul de foc.

Ceea ce ne-a preocupat în mod special în procesul conceperii Codului a fost să reușim să găsim un echilibru între protejarea celor mai valoroase păduri din țară și gestionarea durabilă a lor.

Astăzi putem spune că avem cele mai mari suprafețe de păduri virgine din Europa, munții noștri încă ascund păduri pe unde nu a călcat vreodată picior de om, avem aproximativ 10.000 de companii în țară care activează în industria lemnului care a depășit 3,5% din PIB. Vorbim despre un aport important în balanța comercială a României, atât pentru consum intern, cât și pentru export. Asta înseamnă inclusiv sute de mii de locuri de muncă în domeniul forestier, adică multe familii din țară care își duc traiul de zi cu zi din această meserie și să nu uităm de cele aproximativ 3,5 milioane de gospodării care nu ar supraviețui fără lemn de foc”, a afirmat ministrul Mediului, Mircea Fechet.