News Flash:

Ministerul Transporturilor demareaza MAREA ASFALTARE

14 Martie 2014
593 Vizualizari | 0 Comentarii
Dacă la capitolul autostrăzi România este pe ultimul loc din UE, ca număr de kilometri pe cap de locuitor, situaţia nu este mai bună nici când vine vorba de drumurile naţionale sau judeţene, scrie gandul.info. Aproximativ jumătate din lungimea drumurilor modernizate aveau durata de serviciu depăşită, potrivit celor mai recente date disponibile ale INS. CNADNR are nevoie, într-un an, de 4 miliarde de euro să astupe gropile din şosele, după cum declara Dan Şova, anul trecut. Ministerul Transporturilor, condus de Dan Şova, îşi propune să introducă o procedură mai puţin utilizată la nivel naţional pentru a reabilita drumurile naţionale şi judeţene din România, comparativ cu clasica "plombare" a gropilor.

Este vorba de reciclarea in situ a drumurilor, care se va face în cadrul Programului Naţional de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD), după cum se arată în programul de guvernare Ponta 3. Mai exact, drumurile sunt decopertate, iar materialul astfel realizat se refoloseşte.  Metoda presupune folosirea unui utilaj, denumit tren de reciclare in situ, care execută frezarea straturilor distruse pe care le amestecă cu diverse adaosuri, urmată de aşternerea acestora pe drum. 



Metoda este prezentată, în programul Ponta 3, ca fiind mult mai ieftină decât metodele clasice, având un cost de circa 250.000 euro/ km. Un alt avantaj este rapiditatea în execuţie, ajungându-se la 1–1,5 km de drum reabilitat/zi. Obiectivul vizează reabilitarea a 75% din reţeaua de drumuri naţionale şi a 55% din reţeaua de drumuri judeţene prin lucrări de reciclare in situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic”, se arată în programul de guvernare Ponta 3.


Ideea nu este tocmai nouă.


Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat la închisoare în cazul dosarului Transformatorul, a avansat această metodă de modernizare a drumurilor.


Relu Fenechiu estima un preţ la care ar urma să fie realizate lucrările, de 200.000 de euro per kilometru şi preconiza că, în acest mod, până în 2020 România ar avea reabilitate toate drumurile naţionale “la costuri minime”.


“Avem o părere foarte proastă. Nu se poate aplica. Nici nu este rentabilă economic”, răspund responsabilii cu drumurile judeţene din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, în timp ce reprezentanţii CJ Arad sunt de altă părere: "Este o metodă foarte bună".


Reprezentanţii CJ Ialomiţa: "Este o idee foarte proastă"


“Doresc ca aceste utilaje să fie preluate prin PPP, pentru ca firma producătoare să fie şi cea care exploatează şi întreţine acest utilaj. Dacă facem acest lucru, cu un cost estimat de 200.000 de euro pe kilometru, este posibil ca până în anul 2020 să avem reabilitate toate drumurile naţionale din România la costuri minime”, declara Relu Fenechiu într-un interviu din ianuarie 2013 acordat Agerpres.


Gheorghe Martin, şeful Compartimentului de Drumuri din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, spune că ar fi de acord cu predarea către Ministerul Transporturilor a drumurilor judeţene pentru a fi reparate, dar deocamdată a auzit “doar la TV, dar oficial nu ni s-a comunicat nimic” de noul program naţional.


El este de părere că metoda reciclării în situ prezintă avantaj economic doar în anumite condiţii, dar nu şi în cazul drumurilor judeţene al căror strat de asfalt este “vechi, foarte subţire” şi “nu mai ai ce recicla”.


La întrebarea ce părere are de reciclarea in situ a drumurilor, şeful Compartimentului de Drumuri din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa este categoric.


“Avem o părere foarte proastă. Nu se poate aplica. La noi nu se poate aplica. Nu este nici rentabilă economic. În judeţ avem drumuri făcute din anii ’70, stratul de asfalt e subţire, nu mai ai ce recicla. Nu mai merge reciclat”, a declarat pentru gândul Gheorghe Martin, adăugând că din câte cunoaşte procedeul reciclării in situ a drumurilor este folosit la scară mică la nivel naţional.


„Merge doar la drumuri naţionale cu asfalt mai gros. La drumurile judeţene nu este cazul, asfaltul este subţire şi vechi”, explică reprezentantul CJ Ialomiţa.


Până la demararea Programului „in situ”, pe drumurile judeţene din Ialomiţa a început programul de „reparaţii de sezon”, urmând ca plombările să înceapă după ce se mai încălzeşte vremea, spune reprezentantul CJ Ialomiţa.


„Nu am început încă plombările, pentru că deocamdată este rece afară şi nu este recomandat. Lucrările de plombare le vom începe când temperatura va atinge 10 grade Celsius”, a precizat Gheorghe Martin.


Pentru acest an Consiliul Judeţean are un buget de 11 milioane de lei pentru execuţia lucrărilor de reparaţii la drumurile judeţene, din care 5,5 milioane pentru primul semestru.


În Ialomiţa reţeaua de drumuri judeţene are 507 kilometri, din care 112 kilometri drumuri modernizate. În judeţ sunt 227 de kilometri de drumuri judeţene cu durata expirată. În judeţ sunt 44 de kilometri de drumuri pietruite şi 58 de kilometri de drumuri judeţene de pământ. „O ducem greu, asta e”, se lamentează Gheorghe Matei.


Preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu: „DJ Arad-Felnac vrem să fie executat prin metoda de reciclare in situ”


Aproximativ 60 % din reţeaua de drumuri judetene din judeţul Arad se află într-o stare avansată de degradare, arată preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu.


„Pentru primarava anului 2014, am dat ordinul de începere a lucrărilor la inceputul acestei saptamani. Vorbim despre un buget de peste 12 milioane de lei, fonduri în care intră lucrări de reabilitare, intretinere şi modernizare, inclusiv amplasarea de parapeţi şi decolmatarea şanţurilor”, a declarat preşedintele CJ Arad într-un răspuns pentru gândul.


Ioţcu a menţionat că este de acord cu încredinţarea drumurilor judeţene către Ministerul Transporturilor pentru a fi reabilitate, fiind de părere că reciclarea in situ este o metodă foarte bună. 


Cât priveşte metoda de reciclarea in situ a drumurilor, el crede că este una foarte bună. “ E o metoda foarte bună de lucru. Am aplicat-o deja la câteva lucrări de drumuri pe care le-am executat în judeţul Arad, spre exemplu drumul Arad-Curtici. La ora actuală nu avem lucrări care să utilizeze această metodă de lucru. Pentru anul 2014 ne dorim ca tronsonul de drum judeţean Arad-Felnac, un tronson extrem de circulat şi aflat într-o stare de degradare foarte mare, să fie executat prin metoda de reciclare in situ”, a declarat pentru gândul preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu.


Adomniţei: Riscăm să rămânem cu drumurile nereparate după iarnă


Preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, nu a dorit să comenteze metoda propusă pentru repararea drumurilor judeţene care este cuprinsă în Programul de guvernare Ponta 3.


“Drumurile judeţene sunt finanţabile şi prin Programul Operaţional Regional”, a spus Adomniţei.


În schmib, Adomniţei spune că judeţul Iaşi riscă să rămână cu drumurile judeţene nereparate după iarna care a trecut, pentru că Prefectura a atacat în contencios administrativ hotărărea CJ pentru încheierea unui acord cadru pe patru ani pentru întreţinerea drumurilor.


“Riscăm să ajungem în toamnă cu lucrările de asfaltare”, a declarat pentru gândul Cristian Adomniţei.


Adomniţei a ţinut să adauge că este singurul preşedinte de consiliu judeţean care a pus pe site-ul CJ-ului un Master plan de transport în detaliu. Şi asta nu e tot. “Suntem singurul judeţ din ţară care am pus contractele de deszăpezire pe net. Cu un preţ de 800 de euro pe kilometru. Am acord cadru pe 4 ani, de anul trecut”, se mândreşte Adomniţei.


Preşedinte de CJ:  S-ar putea să fie altă variantă mai ieftină


Un alt preşedinte de consiliu judeţean, membru PNL şi care a ţinut să nu fie citat – “nu vreau să mă cert cu Dragnea” –, atrage atenţia că, pentru ca Ministerul Transporturilor să preia în administrare drumurile judeţene, este nevoie de acordul Consiliul Judeţean.


“Ce drumuri? Judeţene? Aşa scrie în Proramul de guvernare? Pentru a face asta ar trebui să existe în primul rând o hotărâre a Consiliului Judeţean. Asta se va întâmpla atunci când vor demonstra seriozitatea, adică atunci când voi vedea că s-au apucat de drumurile naţionale din judeţul meu. Abia atunci voi avea încredere”, a declarat pentru gândul un preşedinte de CJ care a dorit să nu îi fie menţionat numele.


El recunoaşte că nu este la curent ce scrie în programul de guvernare Ponta 3 la capitolul Transporturi.


“Nu există o soluţie standard. Eu iau cu mai puţin entuziasm aceste idei. S-ar putea să fie mai ieftină o altă variantă, în locul reciclării in situ” , a adăugat preşedintele de CJ.


Ce prevede programul Ponta 3


În programul de guvernare Ponta 3 se scrie că pentru  Programul Naţional de Reciclare in situ a Drumurilor  finanţarea va fi asigurată exclusiv prin Programul Operaţional Sectorial „Transport” 2007–2013, în limita bugetului rămas disponibil în cadrul acestei perioade de programare.


“Folosirea tehnologiei de reciclare in situ a drumurilor generează o serie de avantaje precum: costuri mult mai reduse faţă de metodele clasice (circa 250.000 euro/ km), rapiditate în execuţie (1–1,5 km de drum reabilitat/zi), utilizare la maximum a materialul existent din zestrea drumului şi impactul negativ mult mai redus asupra mediului”, se mai arată în programul Ponta 3.


În strategia din 2006 se preciza că necesarul lucrărilor de întreţinere în perioada 2007 – 2013 este în valoare de 25.794,4 mil. lei, din care se vor executa lucrări de întreţinere periodică după cum urmează:  tratamente bituminoase: 30.776 km, straturi rutiere foarte subţiri: 17.669 km, covoare asfaltice: 13.894 km, reciclare in situ: 17.457 km.


Dan Şova: Este o soluţie provizorie


În vara anului 2013 ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine Dan Şova a declarat, la Bistriţa, că CNADNR are nevoie, într-un an, de 4 miliarde de euro să astupe gropile din şosele, spunând că în buget are 180 de milioane de euro, din rovinietă.


El a spus totodată că de la Guvern s-au alocat anul trecut 91 de milioane de lei pentru lucrări pe drumurile naţionale, din care 14 milioane de lei sunt pentru covoare asfaltice şi pentru straturi rutiere foarte subţiri, unde sunt de făcut unele reparaţii.


Şova a spus că metoda de reciclare in situ este "o soluţie provizorie, până ne apucăm de investiţia mare".


"Metoda de reciclare in situ poate fi făcută cu costuri nu foarte mari, care să dea posibilitatea să crească capacitatea portantă a drumului de la 8-9 tone pe osie până la 12 tone. Aceasta e o soluţie provizorie, până ne apucăm de făcut investiţia mare. În funcţie de metodă şi de costuri, dacă reuşim să le băgăm în rectificarea pe iulie, reciclarea in situ o putem face. Va trebui să vedem la nivel naţional şi să facem o prioritizare", a spus Şova.


Până la publicarea articolului reprezentanţii CNADNR nu au trimis răspuns la solicitarea gândulpentru detalii despre programul de reciclare in situ a drumurilor naţionale şi judeţene. Gandul.info


g ndul
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0824 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012287 (s)