Virtutile terapeutice ale ciupercilor, fie ele cultivate sau salbatice, sunt incontestabile, spun specialistii in nutritie. Dar nu totul este bun la ciuperci, acestea fiind extrem de sensibile la poluare, arata studiile.

Ghebe, rascovi, hribi, dar si champignon, pleurotus sau shiitake – toate fac parte din cea mai complexa categorie de alimente, la limita dintre regnul animal si cel vegetal, care ofera o multitudine de substante nutritive, potrivit adevarul.ro.   

Totusi, mare parte dintre sortimentele care se gasesc pe piata, mai ales in afara sezonului, sunt importate din tari asiatice, cum este China. De exemplu, 70% din ciupercile asa-zise de Paris nu mai au nimic frantuzesc in afara de nume, ele provin din China, potrivit publicatiei franceze „Sciences et Avenir“. Aceasta pentru ca Orientul Indepartat este imperiul ciupercilor, iar unele specii crescute aici, cum este shiitake, reprezinta capul de lista al terapiilor traditionale orientale.

Ciupercile contin atat celuloza si lignina, substante caracteristice lumii vegetale, cat si chitina, o molecula derivata din glucoza, care alcatuieste cochiliile crustaceelor sau invelisul insectelor. Ba, mai mult, ele au in compozitie si glicogen, care nu se regaseste in regnul vegetal decat in alge. Ciupercile contin 80-90% apa si au foarte putine calorii – in jur de 30 de kilocalorii la 100 de grame. Glucidele asimilabile si grasimile reprezinta mai putin de 2% din valoarea calorica totala a ciupercilor, aceasta fiind datorata mai ales proteinelor. 

De fapt, continutul ciupercilor in proteine il depaseste pe cel al majoritatii leguminoaselor (fasole, mazare, soia, linte etc.) – 2,1-3,3%, in cazul ciupercilor, fata de 1, maximum 2% in cazul leguminoaselor. Desi sunt surse importante de proteine, ciupercile nu pot inlocui carnea, fiindca aminoacizii din compozitia lor sunt diferiti de cei din carne. De asemenea, ciupercile ofera o cantitate importanta de fosfor, o substanta esentiala pentru membranele celulare si indispensabila pentru productia de energie a organismului.

La fel de important este si continutul de seleniu (10 mg la 100 de grame) – un oligoelement esential pentru sanatatea cardiovasculara si pentru prevenirea unor tipuri de cancer. Contin si vitamine din grupul B, importante pentru functionarea optima a sistemului nervos si a muschilor. 100 de grame de ciuperci ofera aproximativ 25% din necesarul zilnic de vitamina B2, intre 30 si 35% din necesarul de B3 si 20% din cel de B5.

Ciupercile isi extrag substantele nutritive din mediul in care cresc si sunt extrem de sensibile la poluare, avertizeaza specialistii. Ele sunt adevarati magneti pentru substantele radioactive si pentru metalele grele, de exemplu, pe care le acumuleaza.

Miceliul ciupercilor stocheaza, astfel, cesium 137, dar si metale grele precum cadmiu, mercur, plumb sau taliu, toate cu efect cancerigen sau cu potential de a produce malformatii, potrivit „Sciences et Avenir“.

De altfel, ciupercile culese de pe marginea drumului pot contine cantitati de plumb sau de mercur mai mari decat limitele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, avertizeaza specialistii.