News Flash:

Dobre, Vladescu, Macovei si Berceanu - acuzati de nereguli in contractul cu Bechtel

6 Decembrie 2013
339 Vizualizari | 0 Comentarii
Corpul de control al primului-ministru a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală comise de patru foşti miniştri în cazul contractului cu firma Bechtel pentru realizarea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, potrivit sintezei Raportului de control. 

'Au rezultat indicii privind implicarea reprezentanţilor Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. în acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unui număr de trei posibile fapte de natură penală', se precizează în raport.

Sunt vizaţi de aceste fapte Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor, Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor Publice, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi Cristian Duică, fost director general al CNADNR. 

În raport, Corpul de control menţionează că nu s-a găsit nici până în acest moment exemplarul original al contractului cu Bechtel, deşi au fost notificate şase instituţii de stat. Însă lipsa contractului original nu a produs consecinţe juridice, potrivit reprezentanţilor Corpului de control.

În schimb, aceştia au sesizat că renegocierea contractului de proiectare şi construire a respective autostrăzi a fost realizată în anul 2005 fără un mandat din partea Guvernului de către o comisie numită prin ordinul ministrului Transporturilor de la acea dată, respectiv Gheorghe Dobre. Acest fapt s-a produs deşi în nota de fundamentare a HG care aproba renegocierea se menţionase că există acest mandat.

'Mandatul comisiei de renegociere a fost acordat de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, domnul Dobre Gheorghe, în data de 01 iunie 2005, la aproximativ două săptămâni după numirea comisiei de renegociere', susţin autorii raportului.

În plus, această comisie de renegociere şi-a depăşit limitele mandatului acordat de ministru. Astfel, CNADNR a preluat şi responsabilităţile de proiectare a lucrărilor de construcţii, a aprobat depăşirea cuantumului cheltuielilor de mobilizare, prelungirea perioadei de execuţie un un an, precum şi reglementare situaţiei pretenţiilor financiare ale celor de la Bechtel.

De asemenea, o parte din negocieri s-au purtat direct între Bechtel şi ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, şi cu ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu. Din minutele unei întâlniri ulterioare a rezultat că reprezentanţii comisiei de renegociere nu cunoşteau rezultatul discuţiile dintre Bechtel şi cei doi miniştri.

'Comisia nu are cunoştinţă de faptul că la Ministerul Finanţelor s-a pus problema intrării în legalitate începând cu anul 2006 a plăţii avansului cu menţinerea în vederea restituirii la sfârşitul contractului a primului avans în valoare de 40 de milioane de euro deja plătit şi încasat (...) Comisia a declarat că se va întâlni cu domnul ministru Dobre şi cu domnul ministru Vlădescu pentru a confirma cele de mai sus', se arată în raportul Corpului de control.

Raportul comisiei de renegociere nu a fost asumat de toţi reprezentanţii comisiei şi nu a fost prezentat directorului CNADNR.

La rândul său, fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a semnat în 2006 o notă de fundamentare a unei hotărâri de Guvern prin care a fost aprobată renegocierea.

'Prin semnarea notei de fundamentare care a stat la baza emiterii H.G. nr. 224/2006, de către miniştrii menţionaţi anterior, s-a susţinut 'păstrarea de către Bechtel a sumei de 40 de milioane euro deja încasate cu titlu de avans şi reclasificarea lor cu titlu de cheltuieli de mobilizare'. Susţinerea 'păstrării sumei de 40.000.000 de euro de către Bechtel International Inc., s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale', se mai arată în raportul dat publicităţii vineri de Guvern.

În 2006, a fost semnat un acord de modificare, prin care costul lucrărilor a fost suplimentat cu cel puţin 12 milioane de euro.

Trei ani mai târziu a avut loc o nouă modificare a contractului, despre care inspectorii guvernamentali scriu că s-a realizat fără respectarea dispoziţiilor legale.

La acea dată, în fruntea ministerului de resort era Radu Berceanu, iar şef la CNADNR era Cristian Duică.

Berceanu a semnat în 24 februarie 2009 un protocol cu Bechtel, care a avut drept consecinţă plata către compania americană a sumei de 29,4 milioane de euro care nu a fost certificată de către reprezentantul beneficiarului.

'Suma de 29.457.873,37 euro a cuprins şi sumele aferente unor lucrări executate pentru structuri care prezentau vicii de calitate, în conţinutul Protocolului din data de 24.02.2009 menţionându-se, în mod expres, faptul că 'plata se va efectua pentru structurile care conţin fisuri, fără a se ţine cont de prezenţa acestor fisuri', potrivit documentului.

În 2011,a fost încheiat un nou acord de modificare a contractului, aprobat prin HG 934/28.09.2011.

'Până la data finalizării Raportului de control, CNADNR nu a transmis Corpului de control al primului-mintstru documente care să ateste realizarea unor negocieri efective între reprezentanţii Companiei şi cei ai Bechtel International Inc., în cursul anului 2011', susţin inspectorii.

Raportul negocierilor a fost semnat de directorul CNANDR, Daniela Drăghia, fără a exista vreun mandat în acest sens din partea Guvernului.

'În Memorandum-ul din data de 03.08.2011 privind negocierea contractului, prezentat spre aprobare Guvernului României, s-a menţionat faptul că totalul costurilor pentru realizarea obiectivului de investiţii 'Autostrada Braşov-Cluj-Borş', prin aplicarea prevederilor contractului încheiat în anul 2004, s-ar ridica la 9.962.000.000 euro, iar economia rezultată ca urmare a negocierii ar fi de 6.081.000.000 euro. Cu toate acestea, din analiza înscrisurilor transmise Corpului de control al primului-ministru de Ministerul Transporturilor şi CNADNR, referitoare la negocierea din anul 2011, nu a fost identificat niciun document din care să rezulte modalitatea de fundamentare a analizei privind costurile autostrăzii Braşov-Cluj-Borş sau a 'economiei' menţionate în Memorandum', mai spune Corpul de control.

Una din principalele consecinţe ale celui de-al doilea acord de modificare a contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, din anul 2011 a fost plata către Bechtel International Inc. a unei 'Sume Aferente Soluţionării Pretenţiilor' de 115 milioane de euro.

În final, raportul arată că, în perioada 2006-2011, costurile totale ale proiectului au fost majorate semnificativ. 

De exemplu, pentru secţiunea 2B, acestea au crescut de la 343 milioane de euro în 2003, la 695 milioane de euro în 2011. Pentru sectorul 3C, costurile au crescut de la 214 milioane de euro, la 509 milioane de euro. Costurile aferente mobilizării s-au majorat de la 30 de milioane de euro în 2003, la 70 de milioane de euro. Cheltuielile indirecte de capital au fost şi ele ridicate de la 28 de milioane de euro la 84 de milioane de euro. La toate acestea se adaugă şi suma suplimentară de 115 milioane de euro din 2011.

Pentru acest proiect, Ministerul Finanţelor Publice a alocat, prin Ministerul Transporturilor şi prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine suma de 6,451 miliarde de euro, din care 5,684 de miliarde de euro de la bugetul de stat, iar diferenţa prin credite externe ale Ministerului Transporturilor, garantate de Ministerul Finanţelor.

'Din totalul sumelor cheltuite de CNADNR pentru realizarea obiectivului de investiţii 'Autostrada Braşov-Cluj-Borş', Bechtel International Inc. a încasat suma de 5.589.303.143,10 lei (echivalentul sumei de 1.230.846.804 euro), reprezentând 86,63% din totalul sumelor alocate pentru obiectivul de investiţii, diferenţa de 862.313.567,96 lei fiind utilizată pentru alte tipuri de cheltuieli', mai precizează documentul.

Inspectorii guvernamentali au subliniat, în finalul raportului, că Bechtel a primit 54% din bani, în condiţiile în care a realizat doar 12,5% din autostradă.

'În conformitate cu prevederile contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Borş, încheiat în anul 2003, valoarea totală care urma a fi plătită pentru realizarea a 415 km de autostradă era în cuantum de 2.247.500.000 euro. Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel International Inc., la data încetării contractului, a fost de 1.230.846.804 euro (echivalentul sumei de 5.589.303.143,10 RON) reprezentând 54,76% din valoarea contractului semnat în anul 2003, în condiţiile în care erau finalizaţi şi daţi în folosinţă doar 52 km, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii, iar pe o distantă de 60,5 km, reprezentând 15,7% din lungimea totală a autostrăzii, lucrările de construcţie au fost doar începute', menţionează raportul.AGERPRES

firma bechtel radu berceanu
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1099 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013533 (s)