Ziua Imnului National a fost sarbatorita, marti, la Palatul Administrativ din Timisoara, in prezenta oficialilor locali si a unui numar destul de redus de timisoreni, care au tinut sa remarce, insa, faptul ca si-ar dori ca si tanara generatie sa invete cantecul ce i-a insufletit pe romani in momentele cele mai zbuciumate ale istoriei lor.

'Ziua Imnului e o zi importanta pentru noi, romanii, alaturi de Ziua Drapelului. In acest an incercam sa o sarbatorim altfel decat pana acum, in asa fel incat sa fie implicate in organizare nu doar institutii ale statului, ci si copii, care sa cante imnul Romaniei. Este regretabil ca in scoli nu se mai incepe ziua cu intonarea imnului. Mi-as dori acest lucru', a declarat pentru AGERPRES prefectul Eugen Dogariu.

Daca in anii '90 s-a discutat despre obligativitatea intonarii imnului in scoli, totul a ramas la bunavointa fiecarei directiuni scolare.

'Din cate stiu, intonarea imnului de stat nu mai are caracter obligatoriu, dar sunt unele scoli in care acest ritual se mai pastreaza benevol', a afirmat pentru AGERPRES prof. Aura Danielescu, inspector general scolar Timis.

Prezent la ceremoniile de la Palatul Administrativ, primarul Nicolae Robu a tinut sa remarce importanta zilei, apreciind ca 'avem un imn frumos, care trebuie respectat, alaturi de drapel'.

'Am marcat printr-o ceremonie foarte frumoasa, o apreciez eu, Ziua Nationala a Imnului de Stat al Romaniei. Cred ca se cuvine sa facem astfel de gesturi, pentru ca exista cateva simboluri nationale, printre care imnul de stat este pe un loc de frunte. Cred ca avem un imn exceptional (...), care este la inaltime si produce acea vibratie necesara, specifica, pe care trebuie sa o aiba imnul', a spus Nicolae Robu.

La 29 iulie 1848, 'Desteapta-te romane!' a fost cantat pentru prima data in Parcul Zavoi din Ramnicu Valcea. La originea Imnului National al Romaniei se afla poemul patriotic 'Un rasunet' de Andrei Muresanu, publicat in numarul iunie-iulie 1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inima si literatura', pe o melodie culeasa de Anton Pann. AGERPRES