Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, ca va ridica, din nou, problema accesului Romaniei la Schengen, bazandu-se pe raportul MCV, dar a precizat ca legea adoptata in Parlament privind scoaterea din atributiunile ANI a conflictului de interese la nivelul administratiei locale nu ajuta.

Seful statului a precizat, la Aeroportul ”Henri Coanda”, inainte de plecarea la Consiliul European, ca la reuniune vor fi abordate teme cu impact direct pentru Romania, precum spatiul de securitate, libertate si justitie.

"Aici se va face o analiza asupra gestionarii Spatiului Schengen, care vizeaza, printre altele, capacitatea Uniunii de a face fata presiunii la frontiere legata de imigratie, politicile referitoare la azil, cooperarea politieneasca si judiciara, iar pe acest fond eu voi ridica din nou problema accesului Romaniei in Spatiul Schengen", a precizat Basescu.

Presedintele a explicat ca argumentele de sustinere a inceperii procesului de intrare in Schengen "deriva exact din raportul MCV care arata buna functionare a justitiei in ansamblu prin modul cum este apreciata activitatea DNA, ANI, ICCJ".

"In ceea ce ne priveste, consideram ca procesul trebuie sa inceapa - procesul de intrare a Romaniei in Spatiul Schengen - chiar daca in raportul MCV sunt si suficiente elemente care se constituie in zona de critica, dar in mod deosebit la adresa clasei politice, a Parlamentului", a afirmat Traian Basescu.

"Sigur, ultima lege votata in Parlament care scoate in afara controlului si atributiunilor ANI conflictul de interese la nivelul administratiilor locale nu e de natura sa ne ajute, dar oricum eu am obligatia sa ridic aceasta problema si sa sustin necesitatea inceperii procesului de aderare la Spatiul Schengen", a mai spus Traian Basescu.

Premierul Victor Ponta a declarat, la 2 iunie, la Ambasada Italiei, cu ocazia Sarbatorii Nationale a Italiei, ca este sigur ca pe durata presedintiei italiene a Uniunii Europene, in semestrul al doilea al acestui an, dezideratul Romaniei de a fi "parte a Schengen" se va indeplini.

"Cred ca Italia este un exemplu pozitiv pentru alte tari - nu vreau sa spun Marea Britanie, ci alte tari in general - ca suntem toti europeni, ca putem cu totii sa traim impreuna, sa ne respectam cu totii si vreau sa spun ca sunt sigur ca, pe durata presedintiei italiene a Uniunii Europene, care va fi in al doilea semestru, dezideratul nostru de a fi parte a Schengen se va indeplini cu siguranta", a spus Ponta, intr-un discurs sustinut in limba italiana.

Italia va detine presedintia Uniunii Europene in acest an, in perioada 1 iulie-31 decembrie.

Mai multe tari, printre care Olanda, Franta, Finlanda, s-au opus in ultimii ani intrarii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen.

In toamna anului trecut, o varianta discutata la nivel european a fost ca Romania sa adere la Schengen in doua etape, prima fiind cu granitele aeriene si maritime si ulterior cu cele terestre.

La finele lunii aprilie a acestui an, premierul Ponta a declarat ca nu poate spune ca, din punct de vedere politic, Romania este mai aproape de aderarea la spatiul Schengen atat timp cat opinia politica din Franta si Olanda este "pacalita", dar ca oficialii de la Bucuresti trebuie sa ceara un tratament corect, nu sa se roage de cineva.

Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect care prevede ca primarii sau presedintii de CJ sa fie reprezentantii comunitatilor in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, deputatul PDL Tinel Gheorghe aratand ca puterea incearca sa-i scape de justitie pe incompatibili.

Proiectul de lege a fost initiat de sase deputati PSD printre care Florin Iordache si Marian Neacsu.

Initiatorii au precizat ca "in practica administrativa s-a apreciat ca este legal ca primarii, respectiv presedintii consiliilor judetene sa reprezinte unitatile administrativ-teritoriale in adunarea generala a asociatiei si in consiliul director".

"Data fiind inexistenta unor prevederi exprese, ANI a apreciat, in opinia noastra, in mod abuziv, cu exces de putere, ca functiile de primar si presedinte al consiliului judetean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, orasului, municipiului si judetului in adunarea generala a asociatiei de dezvoltare intercomunitara. Iata de ce consideram ca se impune ca aceasta situatie sa fie reglementata fara echivoc, stabilindu-se in mod expres faptul ca primarii si presedintii CJ sunt reprezentanti de drept ai unitatilor administraiv-teritoriale in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, calitate pe care o pot delega prin act administrativ", au explicat initiatorii in expunerea de motive a proiectului. Mediafax.ro