News Flash:

Cladiri importante ale orasului, uitate in paragina

16 Noiembrie 2013
450 Vizualizari | 0 Comentarii
Timişoara se poate lăuda cu cel mai mare patrimoniu de monumente istorice din ţară, peste 14.000 de clădiri în cele şase cartiere vechi, însă unele dintre acestea sunt într-o stare avansată de degradare, fie din neglijenţa autorităţilor, fie din nepăsarea proprietarilor.

Cel mai cunoscut caz de clădire de patrimoniu aproape distrusă în ultimii ani este cea a Casei Mühle, pentru care timişorenii au ieşit în stradă. Vila aflată la colţul străzii Victor Babeş cu bulevardul Mihai Viteazul, nu a fost revendicată niciodată de urmaşii celui mai important florar din Imperiul Austro-Ungar, Wilhelm Mühle . Aşa se face că cel care au locuit acolo în chirie pană în anul 1990, un ofiţer de Securitate - conform unei surse din Primăria Timişoara - a cumpărat casa pe legea 112. După ce a cumpărat casa cu bani de nimic, proprietarul a găsit repede un client pentru a se îmbogăţi, chiar dacă Legea 112 interzice vanzarea casei cumpărare timp de zece ani. Cei care au avut bani şi erau dispuşi să cumpere Vila Muhle erau membrii familiei de rromi înstăriţi Stancu.
 
Clanul s-a gandit că vechiul conac, construit acum mai bine de 200 de ani, ar arăta mai bine cu un etaj în plus, iar înainte ca autorităţile să reacţioneze, au început şantierul şi au „ras” acoperişul clădirii istorice. Protestele timişorenilor oprit lucrările şi au scos din amorţire autorităţile locale, însă imobilul rămăsese deja multă vreme fără acoperiş, degradandu-se. Acum, Casa Mühle este în continuare în şantier, edilii cerand familiei Stancu să readucă acoperişul la starea iniţială.
 
Vechiul abator ar fi trebuit să devină mall
 
Mall-ul de la Abator a rămas în stadiul de proiect încă din 2007 şi, la sfarşitul lui 2009, au fost sistate chiar şi lucrările de restaurare la singura clădire monument rămasă în picioare în acel spaţiu. Terenul (şi imobilul) se află în proprietatea Goldale Real Estate, firmă membră a Ţiriac Holding.
 
Recent, administraţia locală s-a „pus” pe proprietarii de clădiri istorice, iar societatea care deţine abatorul a primit recent o amendă de 8.000 lei pentru încălcarea Legii 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar şi pentru nerespectarea autorizaţiei de construire 2285 din 28.08.2008 emisă de Primăria Municipiului Timişoara, autorizaţie a cărei valabilitate a expirat fără ca societatea să solicite alta nouă.
 
Reprezentanţii Goldale Real Estate s-au angajat în faţa edililor să obţină autorizaţia de construire în regim de urgenţă pentru reabilitarea clădirilor existente în ansamblul monumentului istoric Abator, construite în 1905, şi să igienizeze cele cinci hectare de teren.
Cazarma U, ultima redută din Piaţa Unirii
 
Piaţa Unirii din Timişoara arată acum foarte bine, după ce majoritatea clădirilor de patrimoniu au fost reabilitate. In colţul dinspre Piaţa Mărăşti, însă, se află Cazarma U, părăsită şi într-o stare avansată de degradare, şi fără speranţe de mai bine la orizont. Imobilul se află în proprietatea unui om de afaceri, iar criza a pus piedică, la fel ca în multe alte cazuri, oricăror lucări de dezvoltare. Ultima „intervenţie” la Cazarma U a însemnat înlăturarea tencuielii de pe pereţii exteriori, căderea bucăţilor de tencuială punand în pericol trecătorii. Clădirea actuală a fost construită în 1849, pe locul unei cazarme mai vechi, din 1752.
 
Din vechea industrie au rămas ruinele
 
Societatea Solventul Timişoara a fost una dintre primele unităţi de profil petrochimic din Romania. In 1868, la Timişoara s-a construit prima fabrică de spirt şi rafinărie care, în 1930, începe şi producţia de solvenţi. Denumirea arhicunoscută, Intreprinderea Chimică Solventul Timişoara, a fost adoptată odată cu încheierea celui de-al doilea război mondial, în 1945.
 
Ultimii angajaţi au fost disponibilizaţi în 1997, iar locurile pe care se aflau instalaţiile şi clădirile companiei au fost lăsate în paragină, chiar dacă mulţi investitori şi-au făcut planuri mari cu acea locaţie. A urmat dezmembrarea instalaţiilor şi mai multe scandaluri legate de valorificarea fără drept a zeci de tone de fier vechi. Adevărata miză este, însă, reprezentată de zecile de hectare de teren, o comoară imobiliară care zace nefolosită. In scripetele agenţilor imobiliari, zona este trecută la capitolul „în curs de reconversie” de ani de zile.
 
Kandia a fost înfiinţată în 1895, ca fabrică de bomboane, şi avea iniţial mai puţin de 10 angajaţi. Dezvoltarea a fost fulminantă, mai ales la jumătatea secolului trecut, iar în perioada comunistă fabrica de ciocolată a avut chiar şi 800 de angajaţi. Acum zece ani, brand-ul a fost achiziţionat de firma bucureşteană Excelent, care a lichidat filiala timişoreană, continuand producţia în capitală. Ultimii 200 de angajaţi din Timişoara au fost concediaţi în 2004, iar patrimoniul a rămas în posesia firmei. Clădirea nu a mai fost utilizată, fiind acum în paragină. 
 
Clădirea
în care şi-a început activitatea celebra Fabrică de Ciorapi, la 1908, stă acum nefolosită. Zona în care se află construcţiile fostei fabrici, în cartierul Fabric, între piaţa Badea Carţan şi Gara Mică, a fost cumpărată în 2005 de o companie imobiliară care intenţiona să demoleze pentru a profita de teren. Comisia Regională a Monumentelor şi Siturilor Istorice nu a fost deacord, considerand că trei dintre clădirile complexului, mozaicul şi curtea interioară sunt importante pentru arhitectura industrială reprezentativă a oraşului. Respectiva companie a încercat să caştige în instanţă dreptul de a demola clădirile, însă nu a reuşit, astfel că a vandut complexul. Fabrica de ciorapi aparţine acum Kaufland, care s-a angajat să construiască un nou magazin păstrand în acelaşi timp elementele istorice, însă lucrările întarzie să înceapă din motive birocratice.
 
Uzina chimică Guban Timişoara
a fost înfiinţată în 1937, iar din 1959 produce încălţăminte, clădirile cunoscute acum fiind construite în anii ’60. In 1995 a devenit societate pe acţiuni, acţionari fiind angajaţii. Acum, fabrica mai funcţionează doar într-un spaţiu restrans, majoritatea clădirilor fiind de închiriat, însă într-o stare avansată de degradare. Acţionarii au încercat vandă terenul şi clădirile fabricii de încălţăminte şi marochinărie în 2007, pentru a muta afacerea în afara oraşului, însă nu au găsit cumpărător.
 
Afacere înfiinţată în secolul XIX, Industria Lanii SA Timişoara a murit încet după Revoluţie, neadaptandu-se noilor cerinţe. Din 2003, terenul şi clădirile ILSA Timişoara se află în proprietatea omului de afaceri Ovidiu Tender, care ridică acolo cartierul „Noua Timişoară”. O parte din clădiri sunt ridicate deja, însă criza financiară a franat lucrările, iar cea mai mare parte a suprafeţei oferă timişorenilor un peisaj desprins dintr-un film post-apocaliptic.
 
Fabrica de ţigarete a fost înfiinţată în 1846, fiind cea mai veche de pe actualul teritoriu al Romaniei şi a doua din Imperiul Austro-ungar. Incepută ca o afacere privată, cu caţiva angajaţi, această întreprindere angaja, în anii de varf ai activităţii sale, chiar şi 2.000 de timişireni. Odată cu privatizarea, la începutul anilor 2000, fabrica de ţigarete s-a închis, iar clădirea stă nefolosită.
 
Adevarul.ro

Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1123 (s) | 24 queries | Mysql time :0.013208 (s)

loading...