Analiza unui fragment din piesa de teatru "Ultima ora", de Mihail Sebastian, un text despre rolul scriitorilor in societate si un eseu despre doua personaje dintr-un roman interbelic studiat au fost subiectele de la bacalaureat, proba la limba si literatura romana de la profilul umanist.

Candidatii de la filiera teoretica - profilul umanist si cei de la filiera vocationala - profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisa de la limba si literatura romana, trei subiecte cu mai multe cerinte, notate cu cate 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

Primul subiect a avut noua cerinte, legate de un fragment din piesa de teatru "Ultima ora", de Mihail Sebastian. Primele trei cerinte, notate fiecare cu cate doua puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele "pomeneste" si "trecuta", explicarea rolului virgulei in secventa "Va multumesc, domnule secretar" si construirea unui enunt in care sa se ilustreze sensul conotativ al substantivului "pagina".

La acelasi subiect, urmatoarele cinci cerinte au fost notate cu cate patru puncte. Astfel, plecand de la textul dat, candidatii trebuiau sa precizeze o tema a discutiei dintre personaje, sa transcrie doua cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt marci ale adresarii directe, sa mentioneze o modalitate de caracterizare a personalului "Gaby", exemplificand-o cu o secventa semnificativa din text, sa prezinte rolul notatiilor autorului in text si sa ilustreze cu cate un exemplu din text doua trasaturi ale genului dramatic. Tot pentru patru puncte, candidatii trebuiau sa comenteze, in 60-100 de cuvinte, o secventa din textul dat.

La subiectul al doilea, candidatii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul scriitorilor in societate. In elaborarea textului, trebuia sa se urmareasca: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); continutul sa fie adecvat argumentarii pe tema data (formularea ipotezei, a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie).

Ultimul subiect a avut ca cerinta redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte in care sa se prezinte relatia dintre doua personaje dintr-un roman interbelic studiat.

La acest subiect, pentru continutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv cate patru puncte pentru fiecare cerinta, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv cate trei puncte pentru organizarea ideilor in scris si pentru abilitatile de analiza si de argumentare, cate doua puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie si punctuatie, cate un punct pentru asezarea in pagina, lizibilitate si respectarea numarului de cuvinte indicat. Mai multe detalii pe MEDIAFAX.ro