News Flash:

Ruga banateana ar putea deveni obiectiv in patrimoniul spiritual UNESCO

1 Februarie 2016
347 Vizualizari | 0 Comentarii
ruga banateana
Ruga banateana ar trebui sa devina un obiectiv in patrimoniul spiritual UNESCO, intrucat Banatul are un patrimoniu cultural material si imaterial extrem de valoros, dar, din pacate, nu are niciun obiectiv pe lista UNESCO, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Dan Octavian Paul, seful Centrului Zonal pentru Conservarea, Restaurarea si Cercetarea Patrimoniului Cultural Timisoara, din cadrul Muzeului de Istorie al Banatului. 


"In zona noastra banateana, avem un patrimoniu extrem de valoros, dar Banatul nu are niciun obiectiv pe lista UNESCO. De aceea, m-am gandit sa mergem pe linia patrimoniului imaterial, spiritual. Acolo ar merge foarte bine ruga banateana. Pe lista actuala a UNESCO, Romania figureaza cu doina, cu calusarii, cu colindul ardelenesc. Din datele pe care le detin, ruga este specifica zonei, intrucat nu am auzit de ruga moldoveana sau ardeleana. Probabil ca sunt similitudini cu serbari de acest tip, dar este o ingemanare foarte frumoasa intre viata civila si viata religioasa in aceasta ruga si are destule elemente care ar putea duce spre o prezenta banateana pe lista UNESCO", afirma Dan Octavian Paul, initiatorul proiectului. 


Prorectorul Universitatii de Vest Timisoara (UVT), prof. univ. dr. Otilia Hedesan, etnolog si membru in Consiliul National pentru Patrimoniul Imaterial (CNPI), opineaza ca ruga banateana ar merita sa devina obiectiv UNESCO, intrucat este specifica Banatului prin anumite elemente care o deosebesc de alte manifestari similare din diferite zone din tara. 


"Ruga este o sarbatoare specifica Banatului. Este cunoscuta in general sub acest nume, dar pe alocuri se numeste si nedee. Este o sarbatoare care pune in relatie hramul bisericii ortodoxe dintr-o localitate cu viata cotidiana a localitatii, cu familiile din interiorul comunitatii. In ziua in care este hramul bisericii, este slujba festiva, mai mult decat un serviciu religios, dar, in aceeasi zi, mai sunt si alte momente ale sarbatorii, reprezentate diferit de la o comunitate la alta. In aceasta zi exista momente dedicate mortilor familiei, masa de ruga se 'meneste', adica este destinata si mortilor familiei. In Banatul montan, in diminetile cand era ruga, femeile mergeau in cimitir pentru a le duce o mica ofranda mortilor familiei. Apoi, la fel de important este jocul de dupa amiaza sau seara, hora (...). Dupa parerea mea, cel mai important moment este faptul ca fiecare familie sarbatoreste acest hram al satului si al bisericii prin ceea ce se intampla in gospodarie, adica, se face o masa foarte imbelsugata, cu multe feluri de mancare, la care participa toti membrii familiei, dar si rudele plecate in strainatate. Aceasta masa ii tine pe toti membrii familiei impreuna", spune Otilia Hedesan. 


Etnologul UVT puncteaza faptul ca, in alte parti, hramul bisericii este o trasatura generala a oricarei biserici, dar ruga banateana are cateva elemente specifice, care o definesc. 


"Specific pentru ruga banateana este participarea la serviciul religios, ofranda adusa mortilor, pomenirea mortilor, intrunirea intregii familii, inclusiv a rudelor plecate din localitate sau din tara, la masa imbelsugata si participarea la jocul comunitar, elemente care nu se regasesc in alte parti ale Romaniei. Un alt specific al rugii banatene este acela ca ele sunt clar asezate in calendar, din prima duminica de dupa Pasti, sau chiar de pe la Sfantul Gheorghe, pana pe la Sfantul Dumitru, perioada in care majoritatea bisericilor din Banat isi au hramul, primavara tarzie - vara - toamna. Restul sfintilor sunt sarbatoriti prin praznice", subliniaza Otilia Hedesan. 


Ruga din Banat isi are inceputurile, asemeni oricarei traditii, undeva in istorie, fara a se putea preciza o data anume. 


"Ruga banateana este o marca culturala intregistrata de Societatea Culturala Banatul, la finele anului 1994. Ruga banateana este specifica Banatului, este cea mai mare sarbatoare religioasa si familiala a satului banatean; incepe cu o slujba la biserica, in unele sate tine pana la trei zile. Dupa masa, in mijlocul satului, unde este locul de joc, preotul deschidea jocul cu o fata care avea vreo 15 ani si care intra prima data in joc. Casele banatenilor erau deschise pentru toti gostii (oaspetii, n.r.). Nu exista o consemnare exacta pentru aparitia rugii banatene, dar deja prin secolul XVIII, romanii si sarbii, care atunci erau impreuna sub aceeasi cupola religioasa, serbau hramul bisericii, adica ruga", a relatat istoric prof. dr. Ioan Hategan, cercetator stiintific la Filiala Timisoara a Academiei Romane. 


Ruga banateana a iesit deja 'in lume', prin mai multe manifestari, una dintre ele avand loc in 2009, la Paris, in organizarea Societatii Culturale Banatul. 


Pentru ca ruga banateana sa intre in patrimoniul UNESCO, propunerea va trebui sa treaca de comisia Consiliului National pentru Patrimoniul Imaterial. 


"Cred ca este o datorie a regiunii noastre sa formuleze, sa redacteze si sa sustina un asemenea dosar", a conchis Otilia Hedesan. AGERPRES

ruga banateana
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1246 (s) | 35 queries | Mysql time :0.032304 (s)