Potrivit stiripesurse.ro, chiar dacă există bani, piața imobiliară din România pare să fie blocată din cauza creșterii ucigătoare a dobânzilor, inflației și amenințării crizelor, ceea ce îi face pe români să evite creditele ipotecare. Datele agregate pe sistemul bancar, care vor fi disponibile după încheierea trimestrului I 2023, vor arăta cât de mare este scăderea înregistrată de bănci pe segmentul creditelor ipotecare/imobiliare.

Deși băncile încearcă să găsească soluții individuale pentru a oferi în continuare credite de acest tip, clienții ezită să ia credite ipotecare/imobiliare din cauza creșterii dobânzilor la lei, a crizei/crizelor, a inflației, a războiului și a incertitudinilor din viața de zi cu zi. De la 1 aprilie a intrat în vigoare noul IRCC – dobânda de referință pentru creditele ipotecare și de consum, care pentru trimestrul II va fi de 5,98%, la care se adaugă 2% marja băncii, ceea ce înseamnă o dobândă efectivă de 8% și chiar peste, inclusiv alte comisioane.

În T1/2023, IRCC a fost de 5,71%, ceea ce reprezintă o creștere mai mică decât în ​​precedentele trimestre. Cu doi ani în urmă, IRCC era de 1,08%, ceea ce făcea accesarea unui credit destul de facilă pentru români, iar multe persoane puteau să se încadreze în scoringul băncilor, mai ales că salariile creșteau.

În 2021 și 2022, băncile au acordat credite ipotecare/imobiliare la un nivel record. Cu toate acestea, din cauza incertitudinilor economice și politice, precum și a creșterii dobânzilor, mulți români nu mai sunt dispuși să ia astfel de credite. De la 1 iulie, IRCC-ul se va schimba din nou, dar datele arată că va rămâne sub 6%.

ROBOR la trei luni este acum cotat la 6,85% și pare să fie destul de stabil. Cu toate acestea, ROBOR a scăzut de la 8,2% la 6,8% începând cu finalul anului trecut și până în prezent.

Mulți oameni încă se întreabă care dobândă este mai mică, ROBOR sau IRCC, dar se pare că va fi destul de dificil pentru ROBOR să scadă sub 6%, mai ales dacă presiunile inflaționiste continuă și BNR nu începe procesul de reducere a ratei dobânzii de politică monetară.

Acest proces de reducere a dobânzii nu va veni prea curând, mai ales în condițiile în care dobânzile cresc pe piețele occidentale. Fed - banca centrală a SUA - a majorat dobânda la 5%, iar Banca Centrală Europeană a ridicat dobânda la 3% și probabil vizează o dobândă de 3,5%, dacă nu chiar de 4%, pentru a "răcori" economia și inflațiile care continuă să crească.

Deoarece BCE a majorat dobânda de referință la euro, EURIBOR a crescut la 3,038%, față de minus 0,57% acum un an. Cei care au credite ipotecare/imobiliare în euro simt această creștere.

Nimeni nu s-a așteptat ca dobânzile să crească atât de mult într-un timp atât de scurt în întreaga lume. Procesul de scădere a dobânzilor va fi însă unul lent, așa că cei care trebuie să plătească rate lună de lună pentru creditele luate atunci când dobânzile erau mici nu trebuie să aibă așteptări mari, mai ales la noi, unde există o așteptare/speranță în piață că dobânzile vor scădea când criza va trece.

Este destul de dificil să redus inflația, mai ales acum că salariile cresc și asta duce la o creștere a prețurilor.

În contextul actual, piața imobiliară se confruntă cu probleme și pare să fie blocată. Tranzacțiile imobiliare care erau finanțate prin credite ipotecare au scăzut semnificativ. În prezent, majoritatea tranzacțiilor sunt făcute în numerar, adică din economiile clienților.

Deși ritmul de creștere a prețurilor a încetinit, acestea nu scad, așa cum ar dori mulți.

Mulți clienți și-au cumpărat proprietățile cu câțiva ani în urmă, când dobânzile la credite erau mici și salariile nu erau atât de mari. Acum, cu salariile mai mari, majoritatea clienților își pot permite să plătească ratele mai mari. Băncile nu se confruntă cu probleme de neplată a ratelor sau cu deprecierea valorii activelor imobiliare.

În timpul crizei financiare de acum un deceniu, majoritatea împrumuturilor erau în euro sau franci elvețieni, iar creșterea cursului valutar a acestor monede a dus la creșterea ratelor. În plus, prețurile apartamentelor cumpărate în perioada de boom economic din 2005-2008 au scăzut la jumătate.

În prezent, nu mai există o presiune puternică care să ducă la scăderea prețurilor pe piața imobiliară, așa cum s-a întâmplat acum un deceniu. În acest moment, există o anumită relaxare în piață și se observă o acumulare de cash care se mută de la un loc la altul în căutarea unor oportunități de investiții. Aceasta oferă ocazia celor care au lichidități să cumpere mai multe apartamente și să beneficieze de discounturi mai mari. Cu toate acestea, prețurile nu au scăzut semnificativ. O altă tendință a dezvoltatorilor este de a-și reorienta proiectele, mai ales în București, unde blocurile care sunt deja construite și nu au cumpărători sunt date în chirie până când se vor îmbunătăți vremurile. Chiriile și-au revenit după perioada pandemiei, atunci când chiriașii stăteau acasă și marile centre universitare erau pustii. Alți dezvoltatori încearcă să convertească clădirile de apartamente în camere de hotel, care să le pună pe Airbnb.

Din cauza conflictului din Ucraina și a recesiunii economice în Europa și America, dobânzile vor crește înainte să scadă. Aceasta va bloca și mai mult piața imobiliară. Pentru a debloca situația, prețurile trebuie să scadă sau salariile să crească. Din 2016, am observat o creștere a prețurilor apartamentelor cu 30%-35% și a salariilor cu 37%, de la 3.200 de lei net la 4.400 de lei net. Cursul valutar leu/euro a crescut cu 6% în aceeași perioadă. Toate acestea depind și de evoluția cursului valutar leu/euro, care poate bloca piața imobiliară prin creșterea prețurilor apartamentelor în lei și afectarea capacității clienților de a obține un credit în lei.