Cum era Craciunul in plin comunism? Fiecare Craciun imi aduce aminte de cele din copilaria mea.

Cadourile pe care reusim sa le facem copiilor nostri sunt mult mai stralucitoare si mai „avansate”decat cele pe care mi le aducea mie Mosul. Sunt nascuta in 1979, deci am amintirea multor Craciunuri din perioada comunista. Craciunurile acelea aveau ceva special. Dar poate mi se pare.

Poate simt asta pentru ca eram copil. Pe vremea aceea era ceva deosebit sa vezi magazinele decorate cu ceva mai multa grija cu beteala si clopotei si cu cate un Mos Gerila lung si desirat.

Sunt cateva lucruri destul de banale pentru Craciunurile de atunci pe care le-am vazut si simtit cu ochi de copil.

Cum era Craciunul in plin comunism? Mos Craciun si Mos Gerila

Acasa, mama vorbea despre Mos Craciun, la scoala auzisem despre Mos Gerila. In cele din urma, mama s-a resemnat si mi-a spus ca exista de fapt doi Mosi:

unul care vine de Craciun si unul care aduce daruri de Anul Nou. Dar serbarile de la scoala vorbeau de Mosul unic, Mos Gerila.

Bradul si pomul de iarna

Bradul era mereu natural, nu-mi aduc aminte sa se fi plans cineva ca e prea scump un brad natural sau ca ne decimam padurile. Pe vremea aceea nu se defrisa in nestire.

Mirosul de brad care umplea fiecare incapere a casei nu are egal. Craciun pentru mine inseamna si miros de brad. Cunoasteti vorba „macar o crenguta sa miroase a brad…”?

Bradul era brad pentru oricine, mai putin pentru propaganda comunista ce dorea sa ingroape orice amintire a vreunui Craciun sau brad de Craciun.

Ceea ce doreau sa stearga din mentalul colectiv era traditia crestina ce amintea de nasterea Mantuitorului. Asa ca bradul se numea oficial „pom de iarna”

Serbarile scolare

Nu se cantau colinde si nici nu se punea accentul pe Craciun. Revelionul era mereu cel mai interesant si era singura sarbatoare oficial proclamata, fiind o sarbatoare laica.

Dar punctul central al oricarei serbari scolare comuniste erau poeziile si cantecele inchinate Partidului si marelui conducator care era preocupat de copilaria mea fericita. Chipurile…

Cum era Craciunul in plin comunism? Mancarea

Portocalele, bananele si crenvurstii erau delicatese si se „procurau”. Un adevarat lant al slabiciunilor se punea in miscare. Erai privilegiat daca stiai pe cineva care stia pe alticineva care avea vreo ruda sau cunostinta care lucra la vreun magazin al partidului sau la ICRA (Intreprinderea de Comert cu Ridicata a Produselor Alimentare).

Asa reuseai sa ai o masa bogata de Sarbatori. Daca locuiai la tara sau la casa in vreun orasel de provincie, atunci carnea si produsele din porc nu erau o problema. Daca…

Imi aduc aminte ca mama mea facea mereu schimb de retete de prajituri cu colegele de birou si ca erau tare inventive ca sa suplineasca lipsa unor produse de baza:

prajituri cu mai putine oua, creme economice ori creme care aveau ca ingredient margarina in loc de unt.

Cum era Craciunul in plin comunism? Shop-ul pentru straini

Cred ca acolo am vazut ciocolata in vitrina si Mos Craciuni de plus. Am inlemnit mai ales cand am aflat ca nu e pentru noi, ca e pentru vizitatori din strainatate care cumpara cu „valuta” A fost prima data cand am auzit acel cuvant.

Decoratiunile de Craciun

Se limitau la globuri, bomboane, daca se gaseau, beteala, si instalatia de beculete. Dar ce globuri! Erau opere de arta, mai ales cele ceva mai vechi din anii 70.

Oricum, pe bradul natural puteai pune orice, arata grandios. Mai confectionam si la scoala tot felul de decoratiuni din hartie colorata sau creponata.

Zapada

Nu-mi amintesc vreun Craciun fara zapada. Era zapada din belsug si pe strazi pentru ca nu curata nimeni, masini nu prea circulau, mai ales in orasul mic in care locuiam.

Era ger, gerul acela ce face flori la fereastra. Colindele sunau mai bine atunci, mai sincer si mai autentic.

Consumul rational de energie electrica

Imi amintesc de zile de iarna inaintea Craciunului in care mama gatea, facea prajituri la lumina lumanarii sau a lampii cu petrol. Care decoratiuni stradale luminoase?

Erai norocos daca locuiai pe o strada unde nu lipsea decat tot al doilea bec de pe stalpii de iluminat. Dar imi amintesc la fel de bine cel putin doua seri de Ajun aici la Gilau, fara curent electric in Romania zilelor noastre. Doar ca de data asta erau avarii.

Cum era Craciunul in plin comunism? Colindele

Daca la scoala nu se vorbea despre asta, atunci acasa o faceau parintii. In fiecare an asteptam colindatorii cu cozonac, vin si alte bunatati. Craciunul era sarbatorit in fiece casa.

Dar era subiect tabu, nu vorbea nimeni despre asta. Cu toate astea, se stia ca fiecare sarbatoreste Craciunul. Eu eram doar fericita ca a venit Mos Craciun si il asteptam pe Mos Gerila. Tatal meu venea de la fabrica cu o punga pe care era imprimat acelasi Mos Gerla hidos si slab.

In punga erau carioci, creioane, napolitate, uneori chiar portocale. Ce fericire!

Cadourile de Craciun

Primeam mereu Craciun papusi si jucarii. Papusile imi erau cele mai dragi; Luiza si Raluca erau papusi primite de Craciun. Mai primeam si carti, dar nici acolo nu scapam de poezii patriotice sau de cel putin cateva randuri dedicate conducatorului iubit.

Ceea ce primeam eu de Craciun, nici nu se compara cu ceea ce primesc copiii nostri. Majoritatea jucariilor din ziua de astazi sunt mult mai frumoase si mai utile in formarea abilitatilor si deprinderilor de tot felul.

Imi este dificil sa-i explic baiatului meu cel mare ce insemna pe atunci Craciunul. Nu concepe ca ar fi trebui sa stea la coada.

Sau sa primeasca banane verzi pe care sa le infasoare in hartie de ziar si sa le puna pe dulap, verificand cu nerabdare zilnic sa vada daca s-au ingalbenit sau nu.

In schimb pricepe ceva ce eu nu stiam pe atunci; pricepe ce inseamna sa nu ai bani.

Copilul meu e mult mai constient de ceea ce inseamna saracie si ce inseamna viata in Romania de astazi.

Astazi vitrinele sunt mereu stralucitoare, banane si portocale sunt din belsug, jucariile sunt care mai de care mai frumoase. Dar toate sunt scumpe.

El stie ca nu toti copiii au bani de haine, ghetute, carti si jucarii. El stie ca nu toti copiii merg la scoala. El stie cat costa terapia pentru copiii cu autism si alte dizabilitati.

Mai stie ca nu la toti copiii vine Mos Craciun.