Primarul Timișoarei și cei doi directori ai Colterm au prezentat miercuri planurile de viitor ale societății de termoficare. Principala mișcare o reprezintă concordatul preventiv, dar Colterm face și alți pași spre energia verde. Directorul Emil Șerpe explică fazele în care se află proiectele societății.

Pe lângă concordatul preventiv, Colterm trece și prin alte schimbări. Ioan Zubașcu, legătura dintre Primăria Timișoara și Colterm, a plecat din postul de șef al Serviciului Energetic din Primăria Timișoara, a anunțat miercuri primarul Dominic Fritz, care a spus că i-a acceptat rapid demisia și va fi numit un alt responsabil de Colterm în primărie.

Societatea de termoficare trebuie să ajungă să producă suficientă energie verde și a început recent testele pentru folosirea deșeurilor vegetale ca materie primă pentru producerea de energie. Din luna februarie, susține primarul Timișoarei, 10% din cărbune va fi înlocuit de biomasă. Mai e nevoie însă de autorizația de mediu.

„Suntem în faza finală de a primi autorizația de mediu de coardere a biomasei în actualele cazane pe cărbune, putând arde o cantitate de 10% din deșeul masă vegetală al Timișoarei. Aici, pe de o parte producem fără noxe, așa cum se spune, pentru că biomasa este o sursă de energie verde, pe de altă parte scăpăm orașul de tot ce înseamnă deșeuri vegetale”, a spus Emil Șerpe, directorul societății de termoficare.

Panouri solare pentru apă caldă

Potrivit conducerii Colterm, societatea folosește și panourile solare montate încă de acum doi ani la centrala de cartier din Freidorf. Pe timp de vară, 100% din apa caldă ar trebui să fie produsă cu ajutorul panourilor solare.

„Ne-am concentrat și în ultimul timp pe măsuri de a produce energie verde. În centrala de cartier CET Freidorf au fost montate panouri solare în urmă cu doi ani, pentru producția apei calde în timpul verii. În timpul iernii, încălzirea se asigură prin cogenerare prin motoare termice. Astfel, CET Freidorf a devenit pentru noi o centrală de referință, combinând energia verde produsă de panourile solare cu cogenerarea de înaltă eficiență a motoarelor termice, ceea ce cred că, pe undeva, reprezintă și viitorul termoficării în Timișoara”, a explicat Șerpe.

Conectarea centralelor, prima dată în istorie

Pentru prima dată în istoria societății, reprezentanții Colterm au reușit să lege cele două centrale, ceea ce înseamnă că pierderile nu mai sunt atât de mari, iar cele două centrale pot funcționa sincron, aducând maximum de energie produsă în sudul orașului, acolo unde, în viitor, vor fi dezvoltate capacitățile de producție.

„O altă investiție finalizată a fost interconectarea celor două centrale. Din 1986, din momentul în care a fost pus Sudul în funcțiune, cele două centrale funcționau independent pe anumite zone ale orașului, ducând astfel la pierderi destul de mari în momentul în care se funcționa doar pe sud, transportând energia termică până în nord. Anul trecut au fost interconectate, în momentul de față orice dezvoltare am avea în CET Sud poate asigura energia necesară întregului oraș”, a completat directorul societății de termoficare.

Bani pentru retehnologizare

Reprezentanții Colterm se mai laudă și cu automatizarea celor 120 de puncte termice, dar și cu punerea în funcțiune a centralelor CET Buziaș și CET Dunărea.

„Anul trecut au fost pornite motoarele termice în centralele CET Buziaș și CET Dunărea. Am automatizat complet toate cele 120 de puncte termice, ele putând fi monitorizate atât online, cât și gestionate din dispecerat. Toate proiectele au fost implementate, în curs de implementare mai sunt câteva. Suntem în faza finală a SF pentru montarea unei surse de cogenerare în CET Centru. Avem SF finalizat și împreună cu primăria putem obține bani de la Ministerul Lucrărilor Publice pentru retehnologizarea a 3,6 km de rețea termică primară pentru zona centrală și Calea Lipovei. Este finalizat un SF pentru soluții alternative de încălzire în PT98 zona Steaua, urmează să instalăm o centrală pe peleți, pe biomasă”, a mai explicat Emil Șerpe.

Pe lângă mișcarea pentru concordat, Colterm și Primăria Timișoara au purtat negocieri pentru „un mix de finanțare din fonduri europene cu un împrumut de la Banca Mondială, care ar putea fi implicată și în identificarea de surse alternative de energie ce pot fi utilizate în cazul concret al Colterm”, au mai transmis reprezentanții PMT.

În prezent, societatea de termoficare are un proiect în curs pentru modernizarea a 10 km de rețea primară și 20 de km de rețea secundară. Au fost semnate contractele de finanțare și execuție, iar autorizația de construire a fost emisă în decembrie 2020. Când vine vremea bună se trece la treabă.