Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara găzduiește Centrul Expert, parte a unui program național de tratament destinat pacienților cu hipertensiune arterială. Acest centru funcționează în România începând din 2008 și a tratat peste 100 de pacienți afectați de diverse forme de hipertensiune pulmonară (HTP).

Hipertensiunea pulmonară este caracterizată de o creștere a presiunii în circulația pulmonară, afectând arterele, venele și capilarele. Această condiție generează o tensionare continuă a inimii, adesea asociată cu insuficiență cardiacă și poate conduce la complicații grave, inclusiv la deces prematur. Există aproximativ 50 de afecțiuni cunoscute care, printr-un spectru variat de mecanisme, pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii pulmonare. Printre acestea se numără bolile cronice ale inimii și plămânilor, afecțiuni autoimune și embolii pulmonare.

„Simptomele HTP sunt nespecifice, absente inițial, dar care devin tot mai evidente în decurs de câteva luni, pe măsură ce boala evoluează. Astfel, inițial, apare greutatea în respirație, la început doar la efort, iar ulterior, chiar și în repaus, apar constricția toracică, astenia, senzația de amețeală sau chiar leșinul (lipotimia). Se produce, totodată, o «învinețire» a feței și a buzelor, apar edemele, palpitațiile și creșterea pulsului. Confirmarea HTP implică, practic, un diagnostic de excludere”, a precizat medicul pneumolog Nicoleta Bertici, coordonatoarea Centrului Expert HTP de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara.

Hipertensiunea pulmonară (HTP) este o afecțiune severă, cu un prognostic rezervat și fără perspective actuale de vindecare. Este esențial ca pacienții să consulte rapid centrele expert atunci când există suspiciuni, deoarece acestea dispun de echipamente specializate, experiență și tratamente specifice, administrate gratuit.

„Un aspect foarte important în evoluția HTP l-a reprezentat dezvoltarea de medicamente specifice care au efecte vasodilatatoare și a unor intervenții, a unor proceduri chirurgicale. Uzual, sunt administrate diuretice pentru a elimina excesul de apă, anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor, și blocanți de calciu pentru a reduce pulsul. Totodată, se impune și utilizarea oxigenoterapiei. Uneori sunt necesare și intervenții chirurgicale, cum este procedura de extragere a cheagurilor de sânge din arterele principale, proceduri de dilatare, și, in extremis,  transplantul pulmonar”, a mai menționat Nicoleta Bertici.

Hipertensiunea arterială pulmonară rămâne o afecțiune insuficient diagnosticată și slab înțeleasă, datorită debutului subtil și a semnelor clinice nespecifice. Studiile arată că, în țările dezvoltate, există o întârziere semnificativă în diagnosticarea HTP, estimată la peste doi ani în medie. Acest lucru conduce la o scădere a ratei de supraviețuire la 5 ani din cauza inițierii tardive a tratamentului necesar.

Centrul Expert de la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara a tratat cu succes peste 100 de pacienți cu diverse forme de HTP de la înființare. Predominant, acești pacienți au fost persoane tinere, în special de sex feminin. Gravitatea bolii, comparabilă cu multe forme de cancer, împreună cu diagnosticarea întârziată, a redus rata de supraviețuire a pacienților.