La nivel mondial, 6 milioane de decese sunt atribuite AVC in fiecare an. In Romania, un numar de aproximativ 60.000 persoane sufera anual un AVC, iar peste 54.000 mor din cauza acestei boli.
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci cand unul dintre vasele de sange care iriga creierul se sparge (AVC hemoragic) sau este blocat de un cheag sangvin (AVC ischemic). In timpul unui AVC, celulele nervoase din apropiere sufera din cauza lipsei oxigenului si a nutrientilor, ceea ce poate duce la dizabilitati permanente.

”AVC este o expresie a ceea ce numim boala vasculara, in general. Cu cat imbatranim, cu atat vasele noastre de sange sufera, adica se incarca cu grasimi si devin mai rigide si uneori se pot si astupa progresiv. Asta se intampla la nivelul diferitelor vase care pot iriga diferite organe. AVC este suferinta creierului generata de degenerescenta vaselor cerebrale, care iriga creierul. Boala cerebro-vasculara poate sa se manifeste in diverse moduri. O situatie este atunci cand un cheag de sange se formeaza la nivelul unui vas de sange si duce la un AVC ischemic, iar cealalta situatie este cand un asemenea vas care a devenit rigid si care e supus presiunii, se rupe si asta duce la AVC hemoragic”, a explicat  prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, neurolog, in cadrul unuia dintre interviurile LiveDoc. 

Tesuturile cerebrale sunt foarte sensibile la privarea de glucoza, nutrienti, oixgen. Timpul in care sunt distruse e foarte scurt, de aceea e necesar sa recunosti simptomele accidentului vascular cerebral si sa ajungi cat mai repede la spital. ”Simptomele accidentului cerebral vascular sunt multiple pentru ca depinde unde apare, insa cele mai frecvente sunt urmatoarele: deficitul motor, scaderea fortei intr-un anumit segment al corpului, la o mana si un picior, la o mana, sau poate devia coltul gurii, adica pareza faciala. Scaderea fortei este un semn de alerta maxima. Alt semne e tulburarea de sensibilitate, adica nu mai simti pe jumatate de corp, de fata, sau nu mai vezi in partea dreapta sau stanga, aparitia brusca a unei vederi duble. Tulburarea de limbaj, dintr-o data pacientul nu mai intelege bine ce spui sau el nu se mai poate exprima bine”, a completat neurologul.
Odata ce ati observat unul sau mai multe dintre aceste simptome, e necesar sa ajungeti cat mai repede la urgente, la neurologie. Pentru ca diagnosticarea dureaza uneori si 40 de minute, ideal ar fi ca pacientul sa ajunga in primele 2 ore de la declansarea AVC-ului.

Uneori apar semne prevestitoare

In unele cazuri, apar simptomele accidentului vascular cerebral pe care le-am detaliat mai sus, dar se remit rapid. ”Pacientul se bucura ca a scapat, insa ar trebui sa mearga rapid la doctor, pentru ca poate fi vorba despre un accident ischemic tranzitoriu, iar riscul riscul de aparitie a unui AVC dupa un accident ischemic tranzitoriu este de 10 ori mai mare”, a adaugat medicul neurolog.

Factorii de risc

AVC poate aparea oricand pe parcursul vietii, la tineri si copii sunt mult mai rare, insa. In ultimii 10 ani s-a constatat ca apar mai multe atacuri cerebrale la oameni mai tineri decat inainte. A crescut incidenta la persoanele sub 65 de ani.

Factorii de risc sunt comuni cu cei ai infarctului:
- Hipertensiune arteriala care este extrem de frecventa in Romania si are un impact major;
- Diabetul zaharat care afecteaza, de asemenea, un procent foarte important populational;
- Fibrilatia atriala care, desi nu e la fel de frecventa ca hipertensiune, dar e un factor de risc urias;
- Obezitatea si sedentarismul sunt factori de risc modificali;
- Fumatul este un alt factor de risc important;
- Dieta bogata in grasimi si alimente procesate;
- Istoricul familial, daca o ruda a avut o boala vasculara manifestata prin AVC sau infarct, riscul e mai mare. ”Daca stii ca ai avut astfel de cazuri in familie, trebuie sa fii extrem de riguros in ceea ce priveste preventia. Sa-ti controlezi glicemia, colesterolul, sa nu fumezi, sa mananci sanatos, sa faci miscare”, a adaugat prof. Popescu.

De asemenea, cei care sufera de migrene, au un risc de doua ori mai mare sa sufere un atac vascular cerebral, asa ca si ei trebuie sa fie foarte atenti la factorii de risc.
Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii au aratat ca daca s-ar face o politica de preventie, si ar fi controlati factorii de risc, s-ar putea preveni pana la 80% dintre atacurile cerebrale, cu costuri mult mai mici decat cele ale tratamentului pentru ca, de multe ori, pacientii care supravietuiesc unui AVC au nevoie de o perioada lunga de recuperare si pot ramane cu dizabilitati grave.