Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a sustinut luni, in discursul rostit la Reuniunea Anuala a Dimplomatiei Romane, ca in ultiele doua decenii si-a facut aparitia un alt tip de violenta colectiva, aceea a strazii - "a miscarilor de tip occupy, rezist, indignados, uniti salvam", afirmand ca aceasta violenta ia forme agresive, "amintind de Europa Centrala a anilor 1920 si 1930". Tariceanu a mai spus ca “patologia violentelor” mizeaza pe a generaliza neincrederea in institutiile democratice, iar miscarile de strada din Romania sunt “miscari sociale autonome”, reprezentand “cutii de rezonanta ale unor grupari politice, ce ocupa de regula functii la varful statului”. El le-a mai spus diplomatilor ca orice ar spune pe plan extern despre Romania, vor fi intrebati despre coruptie, astfel ca sarcina oficialilor ste aproape "sisifica".
“Scena pe care vreau sa o aduc in atentie este cea nationala. De vreo doua decenii si-a facut simtita prezenta in lumea occidentala, in democratiile reprezentative, o alta forma de violenta colectiva. Violenta strazii, a miscarilor de tip occupy, rezist, indignados, uniti salvam. Nu este vorba, cel mai adesea, decat de o violenta de limbaj si de atitudine. Inca rar, din fericire, aceasta violenta ia forme agresive, amintind de Europa Centrala a anilor 1920 si 1930. In realitate, noul populism nu are nevoie de violenta brutala a gestului, atata timp cat obiectivul miscarilor de strada, de pe Wall Street pana in Piata Victoriei, este acela de a instila neincrederea societatii in guvernele democratic alese, in reprezentarea politica si in valorile liberale. Clasa politica a carei legitimitate este data de votul universal si de procedurile parlamentare este prezentata ca fiind global corupta si incompetenta.”, a spus Tariceanu in discursul sau din cadrul Reuniunii Anuale a Diplmatiei Romane.

El sustine ca “patologia violentelor” mizeaza pe a generaliza neincrederea in institutiile democratice, iar miscarile de strada din Romania sunt “miscari sociale autonome”, reprezentand “cutii de rezonanta ale unor grupari politice, ce ocupa de regula functii la varful statului”.

“Aceasta patologie a violentei difuze, ce mizeaza pe generalizarea neincrederii in institutiile democratice, este prezenta, in proportii diferite, in toate societatile occidentale. Numai ca, la noi, ea prezinta insa cateva trasaturi agravante. Exista deja suficiente probe ca, in Romania, miscarile de strada ce au loc cu repetitie nu sunt miscari sociale autonome. Ele sunt doar cutii de rezonanta ale unor grupari politice ce ocupa de regula functii la varful statului, dar si ale unor institutii de tip special, atat parchete, cat si servicii care, de cincisprezece ani, au creat pentru Romania un brand de tara adoptat fara rezerve sau examinare critica de o parte a societatii civile si de presa. Acest brand este: Romania este o tara corupta. Clasa politica este corupta. Acest brand de tara, la care au lucrat cu sirg politicieni, jurnalisti si activisti civici a fost imediat adoptat de majoritatea cancelariilor occidentale. Ce stim despre Romania? intreaba un ministru care-si pregateste vizita oficiala la noi sau un diplomat trimis in misiune in capitala noastra”, a mai afirmat Calin Popescu Tariceanu.

De asemenea, acesta a afirmat ca raspunsul spontan este ca Romania este o tara corupta, iar sefi de stat, parlamentari europeni, sefi de partide si jurnalisti spun ca tara si politicienii ei sunt corupti.

“Stim, inainte de toate, ca este o tara corupta, vine raspunsul spontan si imediat. De unde stim?, ar putea insista ipoteticul ministru sau diplomat care a aflat poate ca in Romania se mai intampla si unele lucruri bune, in planul creativitatii sau al dezvoltarii economice de pilda. A, stim chiar de la ei, soseste raspunsul care incheie discutia. Sefi de stat, parlamentari europeni, sefi de partide, jurnalisti, reprezentanti ai ONG-urilor au explicat lumii cu insistenta ca tara este corupta si ca politicienii ei, cei de la putere in special, nu sunt decat niste penali. Daca privim in fata aceasta realitate, nu avem cum sa nu constatam ca violenta limbajului, violenta limbii materne folosita pentru a proiecta in exterior o imagine deformata despre viata publica romaneasca si care poate produce efecte mai devastatoare pentru o tara decat invazia unei armate straine”, a mai adaugat el.

Totodata, el le-a transmis diplomatilor ca sarcina lor este aproape “sisifica”.

“Asa stand lucrurile, sarcina dumneavoastra, ca membrii ai corpului diplomatic si consular al Romaniei, este una aproape sisifica. Orice ati spune despre tara, despre guvernare, despre societate, despre proiecte, despre dinamismul economic din ultimii ani va fi trecut in plan secund si veti fi intrebati despre coruptie. Iar daca, din delicatete diplomatica, cuvantul nu va fi rostit, veti sti ca el pluteste in aer si locuieste in gandul interlocutorilor dumneavoastra. Tinerilor care studiaza astazi relatiile internationale li se spune ca arta traditionala a diplomatiei este cea de a distinge intre prieteni si dusmani, de a-i izola pe dusmani daca nu reusesti sa-i transformi in prieteni si de a-i tine pe prieteni cat mai aproape. S-ar putea ca pentru prima oara in istorie, dusmanii Romaniei sa nu se mai afle in afara hotarelor, ci chiar in centrele de comanda ale puterilor statului roman. Iar dumneavoastra, ca diplomati, nu sunteti formati sa neutralizati acest tip de dusmani ai Romaniei. Si in aceasta privinta, stiinta diplomatica pe care ati acumulat-o nu va va fi de mare folos. Trebuie sa va bizuiti din nou pe puterea dumneavoastra de convingere, pe credibilitatea de care reusiti sa va bucurati cu titlu personal, pe discernamantul cu care veti reusi sa navigati printre prejudecatile si stereotipurile pe care unii dintre compatriotii nostri de la cel mai inalt nivel s-au straduit sa le creeze si sa le consolideze.”, a continuat Tariceanu.