Investitia pe care o presupune proiectul Bucuresti - Capitala europeana a culturii 2021, pentru urmatorii sase ani, este de 75 de milioane de euro, din care 90% sunt asigurati de la bugetul de stat, iar restul din sponsorizari, a declarat, marti, Mihaela Paun, directorul centrului ArCuB.

"Este foarte important sa cunoastem bugetul acestui proiect", a declarat intr-o conferinta de presa directorul centrului cultural, delegat de Primaria Municipiului Bucuresti pentru a realiza dosarul de candidatura a orasului la titlul de Capitala europeana a culturii 2021.

Astfel, Mihaela Paun a spus ca, pentru cei sase ani premergatori datei la care Bucurestiul ar putea detine titlul de Capitala europeana a culturii, bugetul estimat este de 75 de milioane de euro, dintre care 90% vor proveni de la bugetul de stat - 50%, de la Primaria generala a Capitalei, 2% de la fiecare primarie de sector, dar si de la institutiile din judetul Ilfov, care este inclus in proiect. Celelalte 10 procente din buget, spune Paun, vor proveni din sponsorizari si finantari private.

"Ne batem pentru a castiga proiectul la nivel de tara", a declarat primarul general interimar al Capitalei, Stefanel Dan Marin. "Aceasta titulatura, pentru mine, este importanta si as vrea ca dezvoltarea culturala sa fie o prioritate din punct de vedere al modului de concertare a evenimentelor, care ar trebui sa ajunga si in zone din afara centrului orasului", a mai spus acesta, mentionand ca locuieste la periferia Bucurestiului, unde si-ar dori sa fie organizare mai multe actiuni de acest tip.

"Viziunea mea legata de Bucuresti 2021 se bazeaza pe aceasta descentralizare - un termen care nu ar trebui folosit cand vine vorba despre cultura - a evenimentelor culturale. Vom incheia parteneriate cu scoli si licee, unde vom organiza evenimente culturale si educative", a mai spus acesta.

Stefanel Dan Marin este increzator ca Bucurestiul va ajunge in urmatoarea faza a candidaturii. "Sunt convins ca ne vom afla pe lista scurta a oraselor. Aceasta titulatura nu va insemna doar un premiu, un concurs castigat, ci o dezvoltare a orasului pe termen lung", a mai declarat acesta.

De cealalta parte, Corina Suteu, expert in politici culturale, a mentionat ca "foarte important este cum se investeste in cultura". "Intr-un oras mare, cultura depinde si de mobilitate, de infrastructura", a mai spus aceasta.

"Energia orasului nu este folosita la capacitatea maxima", a spus Anca Ionita, membru in biroul de coordonare, coordonatorul grupului de experti numit Curatorium, cel care stabileste directiile artistice si structura candidaturii. "Vrem sa aducem in vizibil tot potentialul creator care este necunoscut, neimaginat", a mai spus Ionita.

Dosarul de candidatura a fost depus la data de 9 octombrie, urmand ca, in perioada 7 - 13 decembrie, un juriu format din 12 experti europeni in domeniul culturii, dintre care doi sunt romani, sa analizeze prezentarile, urmand sa decida cate orase vor fi cuprinse in lista scurta.

Acestea vor avea la dispozitie alte sase luni pentru a realiza obiectivele propuse, iar numele orasului romanesc care va fi Capitala culturala europeana in 2021, alaturi de o localitate din Grecia, va fi anuntat in 2016.

Pe 23 octombrie, Ministerul Culturii a anuntat ca au fost acceptate, in urma documentatiei depuse, candidaturile oraselor Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava, Timisoara si Targu-Mures la titlul de Capitala europeana a culturii 2021.

Programul "Capitala culturala europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Pana in prezent, peste 40 de orase au detinut acest titlu. In 2007, orasul Sibiu a detinut acest titlu, alaturi de Luxemburg.

Orasul Mons, situat in sudul Belgiei, a preluat la sfarsitul lunii ianuarie rolul de "capitala culturala europeana", pentru un an, alaturi de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambitia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economica, la fel ca predecesoarele sale, Lille si Liverpool. Mediafax.ro