Joia Mare mai este cunoscuta drept Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Pana la aceasta data femeile trebuiau sa termine de tors canepa. Se spunea ca vine Joimarita la femeile lenese sa vada cat au lucrat, iar daca le prinde dormind, le face neputincioase tot anul. Cateodata, o femeie batrana mergea pe la casele in care locuiau fete mari si dadea foc canepii netoarse, informeaza crestinortodox.ro.

Uneori, copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la munca pe fetele gata de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, spunand: "Caltii / Maltii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te-nduri si sa ne dai / Cele oua-ncondeiate / De acolo din covate".

In Joia Mare, dimineata, oamenii obisnuiesc sa mearga la biserica sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Seara, crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii, unde se imbraca haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru. Tot in Joia Mare se duce la biserica paine, care va fi sfintita de preot, stropita cu vin si impartita enoriasilor in noaptea de Inviere. In Vest, daca o familie prepara painea pentru Paste, aceasta este adusa cu vase noi.

Din batrani se spune ca din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.

Joia Mare este ziua dedicata copturilor pascale si inrosirii oualor, simbol al Sarbatorii Sfintelor Pasti. Strabunii credeau ca ouale inrosite in aceasta zi nu se strica niciodata.

In Sudul tarii, in Joia Mare, fetele obisnuiesc sa faca cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le atunci cand dorinta s-a implinit. Uneori, fetele isi pun ata sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot in Sud aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa de catre femeile mai in varsta.

In traditia populara Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. In acesta zi se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. Trditia spune ca in noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele mortilor se intorc la vechile lor locuinte, unde raman pana in sambata dinainte de Rusalii.

Uneori, se obisnuieste sa se dea de pomana apa, fie se arunca pe mormant o galeata de apa, fie se duce apa la femeile mai batrane. Se spune ca nu e bine sa speli rufe in aceasta zi, pentru ca la morti, in loc sa ajunga pomana, se duce apa murdara de la spalat.

In Oltenia se fac si acum, in zori, in curti si / sau la morminte, focuri pentru morti din boz sau nuiele. Se crede ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, atunci cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Iisus Hristos. 

In Zona Clujului, de Joia Mare se striga peste sat. Insa strigarea o facea Voevoda Tiganilor - un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.

In Joia Mare, nu se fac sub nicio forma parastase.