Tineri solisti de opera vor avea prilejul pretios de  a fi auziti, remarcati si premiati de personalitati ale scenei lirice romanesti si europene, in cadrul Concursului International de Canto Tiberiu Brediceanu, Lugoj. Cea ce-a IV-a editie a evenimentului se desfasoara in perioada 7-13 noiembrie 2022, online. 

Competitia se adreseaza intregii tipologii vocale feminine si barbatesti si este deschisa concurentilor cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani, anunta mezzosoprana Aura Twarowska, director artistic al evenimentului. Concurentii vor avea de interpretat un cantec din creatia lui Tiberiu Brediceanu si o arie de opera din repertoriul universal. Comisia de jurizare va fi prezidata de dirijorul Gerrit Priessnitz, profesor al Universitatii de Muzica si Arte Viena, Kappelmeister si seful compartimentului solisti la Volksoper Viena, si ii va avea in componenta pe dr. Aura Twarowska,  tenorul Lucian Indricau, solist al Operei National Bucuresti, muzicologul prof. univ.dr.  Lucian – Emil Rosca  de la Facultatea de Muzica si Teatru a Universitatii de Vest. Presedintele comisiei de organizare este prof. dr. Constantin Tufan Stan. 
Premierea si Gala finala a concursului vor fi transmise online,  pe pagina de Facebook a concursului, duminica, 13 noiembrie 2022, de la ora 18:00. Concursul International de Canto Tiberiu Brediceanu este un eveniment organizat de Asociatia pentru Cultura Banateana si finantat din bugetul local al Primariei Municipiului Lugoj. 
Contemporan cu realitatile sociale si politice ale romanilor banateni si transilvaneni, Tiberiu Brediceanu (1877-1968) si-a sublimat firestile sensibilitati nationale in pagini muzicale inspirate din ancestralul melos taranesc. Prolificitatea sa s-a implinit intr-un amplu si generos registru teoretic (articole, studii, eseuri, cronici, comunicari stiintifice), dar mai ales componistic, prin cantece, doine si balade (reunite, in 1927, in cele zece caiete cuprinzand Doine, cantece si balade romanesti pe teme popolare, pentru voce si pian), creatii instrumentale (jocuri, valsuri, opusuri camerale), care au avut darul sa cultive spiritualitatea romaneasca in momente de restriste si sa insufleteasca manifestarile de afirmare identitara, prefigurand statuarea unor genuri muzicale, in special miniaturi, aflate inca intr-un proces de cristalizare in muzica romaneasca: liedul, creatia corala, suita instrumentala si muzica de teatru. Poemul muzical etnografic „Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul in port, joc si cantec” (1905), amplificat ulterior (Romania in port, joc si cantec, 1920), La sezatoare, icoana de la tara intr-un act (1908), Seara Mare, scene lirice in trei acte pe versuri de Adrian Maniu (1924), Invierea (1936), pantomima in patru tablouri dupa un text de Lucian Blaga (cumnatul sau), au reprezentat tot atatia pasi pentru structurarea ca gen a baletului romanesc.  Membru al Marelui Sfat National, director al Resortului Ocrotiri Sociale din subordinea Consiliului Dirigent din Cluj (resort care includea si sectiunea Arte) in primii ani de dupa Marea Unire, T. Brediceanu s-a consacrat infaptuirii unor generoase proiecte culturale de anvergura nationala: fondarea Operei Romane, a Teatrului National si a Conservatorului de Muzica si Arta Dramatica din Cluj, a Arhivei Fonogramice a Ministerului Artelor din Bucuresti, infiintarea Conservatorului ASTREI din Brasov, injghebarea unei prime orchestre proprii a Operei Romane bucurestene, fondarea Societatii Compozitorilor Romani. Continuand traditia familiala, artistul banatean si-a exercitat, episodic, pana in 1920, mandatul de deputat in Parlamentul Romaniei in prima legislatura de dupa Unire. In toamna anului urmator a initiat un amplu turneu dedicat culegerii de folclor muzical in spatiul banatean, finalizat, in 1925, prin reunirea a 810 melodii populare romanesti din Banat (intre care si variante ale baladei Miorita, una din temele predilecte ale investigatiilor sale folcloristice), culese in 82 de comune, tom premiat de Societatea Compozitorilor Romani printr-un comitet prezidat de George Enescu.