“Decalajele dintre zonele Romaniei s-au adancit in timp. Au aparut poli de competitivitate si zone in care saracia s-a adancit. In zona Bucuresti-Ilfov PIB-ul pe locuitor a depasit media UE, ajungand la nivelul zonei Berlinului. Sunt insa regiuni, cum ar fi cele din sud si est care sunt printre cele mai sarace din UE. Din pacate lipsa infrastructurii actioneaza in sensul adancirii acestor diferente. In acest context foarte complicat trebuie sa intelegem ca o pregatire adecvata pentru adoptarea euro necesita eforturi sustinute”, a declarat, vineri, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, la sesiunea stiintifica „Romania in Uniunea Europeana” organizata de Academia Romana.

Acesta a vorbit despre aderarea la euro, care nu este un proiect abandonat, ci unul care necesita o abordare mai responsabila. “Dupa izbucnirea crizei se impune indeplinirea criteriilor pentru convergenta reala, insa nu in mod fortat. Nivelul de convergenta reala este un parametru esential pentru adoptarea euro. Dar, nu conteaza cat de repede cresti, ci si cum cresti. Cresterea productivitatii cu toti factorii sai este esentiala”, a spus guvernatorul BNR.

Mugur Isarescu a vorbit despre un document elaborat de FMI arata ca, ritmul anual de crestere al PIB-ului potential poate fi majorat la 4,5% daca se maximizeaza absorbtia fondurilor UE. Rolul acestor fonduri in sprijinirea cresterii economice este esentiala.

Daniel Daianu, membru al Consiliului de Administratie al BNR: Romania poate adera la euro in minimum noua ani, daca economia creste cu 5%

Daca economia romaneasca ar creste in acelasi ritm ca pana acum am putea adera la euro in 13 ani. Daca am avea o crestere de 5% am avea nevoie de noua ani, a afirmat vineri, Daniel Daianu, membru al Consiliului de Administratie al BNR. Acesta a spus ca avem cele mai scazute venituri fiscale din UE.

“Este inca calea lunga pana la convergenta structurala, care sa indreptateasca dorinta noastra de aderare la euro, astfel incat acest pas sa poate fi facut. Noi propunem un minim de convergenta de 75% din media UE. Adevarata miza este in ce conditii si cum vom fac aderarea. Criza a redus rata de crestere potentiala a economiei romanesti. Exista indicatori de competitivitate care arata ca suntem la urma. Am incercat sa estimam perioada de timp pentru converventa reala. Exista un timp de parcurgere al convergentei reale. Daca am avea o crestere cu acelasi ritm ca pana acum am ajunge la 75% in 13 ani. Daca am avea o crestere de 5% am avea nevoie de noua ani pentru aderare”, a declarat, vineri, Daniel Daianu, membru al Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, la sesiunea stiintifica „Romania in Uniunea Europeana” organizata de Academia Romana.

Acesta a prezentat studiul „Romania si aderarea la zona euro: intrebarea este in ce conditii!”, ai carei autori sunt: Daniel Daianu, Ella Kallai, Gabriela Mihailovici si Aura Socol.

“Avem cele mai scazute venituri fiscale din UE. Doar 26% pentru a finanta educatia, sanatatea, pentru a asigura capacitatea de aparare a tarii, de a plati decent oamenii care luceraza in sistemul public. Evaziunea fiscala a devenit o trasatura cronicizata in Romania. Ar trebui sa revenim la declararea globala a veniturilor pe care le au cetatenii”, a atras atentia Daianu.

Acesta a spus ca avem nevoie de institutii puternice si de o buna gestionare a banului public. „Si banul privat, nu numai cel public se cheltuieste aiurea. De asemenea, avem nevoie de o reforma fiscala si de o disciplina fiscala”, a adaugat reprezentantul BNR.

Lazea, BNR: Nu avem alta alternativa decat aderarea la zona euro, cu toate ca aceasta are probleme

Romania nu are alta alternativa din punct de vedere economic decat aderarea la zona euro, cu toate ca aceasta nu functioneaza cum trebuie, a declarat, vineri, Valentin Lazea, econmistul sef al Bancii Nationale a Romaniei.

“Desi zona euro nu functioneaza cum trebuie, Romania nu are vreo alta alternativa din punct de vedere economic. Putem sta la periferia UE, asa cum este in mintea unora, dar asta nu este o solutie. Intrarea in zona euro presupune patru seturi de criteria: convergenta reala, cele juridice, pe care le cere Tratatul de functionare a UE (mai multa independenta a Bancii Centrale Europene), convergenta nominala si cel mai important, convergenta culturala. Exista un spatiu cultural balcanico-mediteraneean unde este acceptabil sa nu-ti onorezi promisiunile si sa nu-ti platesti datoriile. Nu acelasi lucru se intampla in spatiul central european”, a declarat, vineri, Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, la sesiunea stiintifica „Romania in Uniunea Europeana” organizata de Academia Romana.

Acesta a aratat ca, in zona din care facem si noi parte, cresterea economica se bazeaza pe stimulente fiscale, in vreme ce in vest aceasta se bazeaza pe productivitate. Mediafax.ro