Dupa reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10%, bugetele locale pierd aproximativ sapte miliarde de lei anual, adica 12% din veniturile de la nivelul anului trecut. Pentru comparatie, Primaria generala a Bucurestiului ar pierde un miliard de lei pe an.
Varful de lance al opozitiei fata de modificarea Codului fiscal prin care impozitul pe venitul salarial ar urma sa scada de la 16% la 10% nu este reprezentat de partidele de opozitie, ci de administratia locala in frunte cu primarii care provin din sanul partidului de guvernamant. Explicatia este simpla: administratia locala va fi cea mai afectata de reducerea de taxa, in conditiile in care 71% din impozitul pe venitul salarial se face venit la administratia locala.

„Ar fi o lovitura foarte mare pentru toate comunitatile”, s-a plans inca de luni primarul general al Bucurestiului Gabriela Firea. Ieri primarii au primit asigurari ca vor fi masuri “de compensare”, in sensul ca procentul din impozitul pe venitul salarial varsat comunitatilor locale va creste, dar nu este nimic sigur.

Situatia poate fi mai usor explicata cu cazul Bucurestiului. Bugetul propriu total al Primariei generale a Municipiului Bucuresti pentru 2016 a fost de 3,9 miliarde de lei. Din aceasta suma, 3,3 miliarde de lei au venit din impozitul pe venitul salariatilor – adica peste 80% din totalul veniturilor. In 2017 situatia se repeta: din bugetul propriu prognozat de 4 miliarde de lei, 3,6 miliarde de lei ar trebui sa vina din impozitul pe venitul salarial, in conditiile in care legea finantelor publice locale prevede ca, pentru Bucuresti, bugetul central varsa o cota de 71,5% din impozitul pe venitul salarial la bugetul local (44,5% al Primaria Generala, 20% la sectoare si 7% pentru echilibrarea bugetelor celor sapte primarii).
O reducere de la 16% la 10% a impozitului pe salarii presupune, fara calcule sofisticate, cel putin intr-o prima etapa, o reducere cu peste o treime a veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial. Deci, o reducere proportionala a veniturilor bugetului local.

In cazul judetelor, impozitul pe venitul din salarii se duce in proportie de 41,7% la localitati, 11,2% la bugetul judetelor si 18,5% se reimparte, teoretic, pentru cei mai saraci. Si in cazul acestora, reducerea veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial inseamna o reducere proportionala de venituri.

Anul trecut bugetul general consolidat a obtinut din impozitul pe venitul salarial 27,7 mld. lei si aproape 20 mld. lei din acesti bani au mers catre administratia locala, care a avut venituri de aproape 60 mld. lei, in scadere cu 3% fata de anul precedent – prima scadere de dupa criza din 2009. Daca impozitul pe venitul salarial scade de la 16% la 10% atunci, teoretic, bugetul pierde, pe coordonatele din 2016, 10 mld. lei (nu vorbim aici de ipoteza ca ar creste angajarile etc.), iar administratia locala, automat, pierde si ea cam 7 miliarde de lei din veniturile certe. Un miliard de lei ar urma sa piarda doar Primaria Generala a Municipiului Bucuresti. De aceea primarul general al Bucurestiului Gabriela Firea este varful de lance al opozitiei fata de modificarile Codului fiscal si nu neaparat ca ar avea ceva cu Liviu Dragnea, liderul PSD, sau cu premierul Mihai Tudose.