Mai mult de 75% din drumurile nationale s-ar putea bloca daca ar ninge abundent, arata datele centralizate intr-o harta multianuala care prezinta soselele cu risc de inzapezire. Contractele de deszapeziri inca nu acopera intregul teritoriu, insa conducerea CNAIR considera ca nu vor fi probleme.

La fel ca in 2015 si ca in anii anteriori, soselele din sudul, sud-estul, nord-estul si centrul tarii cu cele mai multe drumuri in pericol de inzapezire. Acest risc este unul natural, determinat in functie de precipitatiile inregistrate in fiecare an, iar pe baza datelor astfel centralizate, Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) stabileste tronsoanele pe care activitatile de deszapezire se pregatesc cu prioritate.

Riscul de inzapeziri este prezent inclusiv pe cele mai aglomerate drumuri. Spre exemplu, cel mai intens utilizat drum este DN1, si acesta apare trasat cu rosu (pericol mare de inzapezire – n.r.) pe aproape toata lungimea lui, exceptie facand doar partea cu serpentine dintre Predeal si Brasov. Apoi autostrazile A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2 (Bucuresti-Constanta) sunt, de asemenea, semnalate ca inzapezibile. Si DN2, care face legatura dintre Bucuresti si localitatile din Moldova, este in pericol pana in zona Ramnicu Sarat, apoi de la Adjud-Bacau pana la Roman - Targu Neamt. In Dobrogea, aproape toate drumurile prezinta risc de inzapezire, in timp ce in Banat si Crisana nu sunt semnalate astfel de pericole.

Harta a fost intocmita in baza valorilor multianuale inregistrate de ninsori si de cazuri cu blocare de trafic si nu are legatura cu atribuirea sau nu a lucrarilor de deszapezire.

Ca in fiecare an, unele sosele inca nu au fost atribuite in vederea deszapezirii nici pana acum, insa noutatea iernii 2016 vine din modul de gestionare a acestor tronsoane. CNAIR a atribuit lucrarile in asa fel incat zonele neacoperite cu contracte sa fie deszapezite de vecinii care au in gestiune, in vederea deszapezirii, perimetre alaturate.

„Gandirea de la inceputul anului a fost ca indiferent de ce se intampla si de cate contestatii vor fi semnate (daca vor fi semnate peste 50%), avand in vedere ca avem acorduri-cadru de deszapezire pe patru ani si avand – sa zicem – doua regiuni alaturate, pentru una s-a semnat acordul-cadru, iar pentru cealalta nu; intr-un astfel de caz, fiind acorduri cu cantitati estimate pentru patru ani, oricand acel contract se poate extinde si acoperi zona pentru care – intr-o situatie exceptionala – se va intampla sa nu fie semnat acordul-cadru pana atunci. Daca astazi vine un cod galben-portocaliu de ninsoare in toata tara, avem contracte semnate sa actionam unitar, uniform, in toata tara”, a declarat recent, pentru MEDIAFAX, directorul general al CNAIR, Catalin Homor. „In paralel, cu flota pe care o avem in dotare, vom interveni punctual acolo unde trebuie, practic vom lua sub aripa noastra acele tronsoane care, eventual, vor ramane neacoperite”, a mai spus seful CNAIR.

Pana in prezent, deszapezirea fiecarul kilometru de drum din Romania a costat, in anii trecuti, intre 1.500 si 1.600 de euro. Astfel, toata reteaua de 17.600 de kilometri a insemnat plati de aproximativ 28-30 de milioane de euro in fiecare sezon rece. Aprovizionarea si transportul materialelor necesare pana la bazele de deszapezire au costat, in fiecare an, alte aproximativ 14 milioane de euro, iar cheltuielile pentru deszapezirea cu autoutilaje proprii (reparatii, piese de schimb, carburanti, lubrefianti, anvelope, acumulatori) au fost de aproape 3 milioane de euro. Pentru sezonul 2016-2017, costurile vor putea fi estimate abia in primavara anului 2017. sursa: Mediafax.ro