Ministerul Energiei organizează, săptămâna viitoare, o discuție publică referitoare la proiectul de lege ce vizează facilitarea exploatării energiei eoliene offshore și modificarea unor legi în domeniul energetic. Acest document a fost publicat în mod transparent în decursul lunii trecute.

Inițiativa legislativă furnizează un cadru legal pentru stimularea investițiilor în sectorul energiei eoliene offshore din Marea Neagră, conform declarațiilor reprezentanților Ministerului Energiei. Acest lucru se petrece într-un context global caracterizat de creșterea rapidă a capacităților de producție în acest domeniu.

Ministerul subliniază că România își propune să îndeplinească obiectivele cheie ale politicii UE privind energiile și schimbările climatice până în anul 2030, precum și perspectivele pentru 2050. Aceste obiective sunt angajamentele asumate de țara noastră pentru a gestiona într-un mod echitabil tranziția către o producție energetică curată.

Funcționarii ministerului atrag atenția asupra faptului că utilizarea surselor regenerabile de energie este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, în protejarea mediului și în reducerea dependenței energetice. Pe fondul schimbării peisajului energetic și al necesității statelor de a se asigura de securitatea energetică în contextul geopolitic actual, tehnologiile pentru energia regenerabilă provenită din surse offshore - precum energia din valuri, energia din maree, energia fotovoltaică flotantă, turbinele eoliene flotante și cele ancorate pe fundul mării - sunt acum subiectul unui interes sporit. Acestea sunt integrate în politicile Uniunii Europene și ale statelor membre în ceea ce privește energia regenerabilă, conform informațiilor oferite de gandul.ro.

„Potențialul eolian la Marea Neagră este unul uriaș, pe care România nu are dreptul să îl rateze. Vorbim despre peste 75GWh, conform estimărilor experților Băncii Mondiale. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru obiectivul european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare. Am spus de la preluarea mandatului că, pe lângă o energie sigură și ieftină, îmi doresc și o energie verde. Acest act normativ face parte din angajamentele Ministerul Energiei în cadrul PNRR, prioritate zero al ministerului pe care îl conduc”, a afirmat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Conform justificării proiectului, potențialul României în ceea ce privește energia eoliană offshore, așa cum a fost evaluat pe baza estimărilor efectuate de Banca Mondială (BM), se ridică la o capacitate teoretică de 76GW, împărțită în 22GW sub forma turbinelor fixe și 54GW sub forma turbinelor plutitoare. Din perspectiva analizei cost-beneficiu, prioritare pentru instalare sunt turbinele fixe.

„Chiar și în lipsa unui cadru normativ în acest domeniu și, implicit, în lipsa unei posibilități reale de a investi în acest domeniu, unii investitori în domeniul energiei regenerabile, străini și autohtoni, și-au anunțat deja intenția de a dezvolta proiecte eoliene offshore în Marea Neagră”, au menționat inițiatorii.

Prin intermediul acestui proiect, în cazul în care devine efectiv, se instituie un mecanism de sprijin bazat pe Contracte pentru Diferență (CfD) pentru construcția și operarea centralelor electrice eoliene offshore cu o capacitate de producție de energie electrică de 3 GW până în anul 2035.

Conform celor care au inițiat acest proiect, pe lângă rolul crucial pe care îl au în asigurarea securității furnizării de energie electrică și în reducerea emisiilor de carbon în sistemul energetic, dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore generează beneficii semnificative de natură socio-economică prin crearea de locuri de muncă în diverse etape precum producția, construcția, operațiile și întreținerea acestor centrale, cu un impact multiplicator asupra altor sectoare economice. De asemenea, concentrarea activităților economice legate de energia electrică offshore în porturile din România aduce beneficii suplimentare.

Persoanele interesate sunt invitate să trimită în scris propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare referitoare la acest proiect de act normativ până la data de 1 septembrie. Acestea pot fi expediate la adresa Ministerului Energiei din str. Academiei nr. 39-41, sector 1, București sau prin e-mail la adresele: juridic•energie.gov.ro sau office.pieteenergie•energie.gov.ro.