Laura Codruta Kovesi este procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) din anul 2013, iar in primavara lui 2019 isi incheia cel de-al doilea mandat. Numirea sa a fost una surpriza in urma cu 5 ani, mai ales ca era facuta de ministrul interimar al Justitiei de atunci,premierul Victor Ponta.

Mandatele Laurei Codruta Kovesi au fost si zguduite de scandaluri. Unul dintre ele a fost legat de inregistrarea dintr-o sedinta cu procurorii in care Kovesi cerea dosare "grele" si decaparea premierului.

"Uncheselu, stiti ce-mi doresc: sa decapati institutional in dosarul ala cu casele si sa ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Si-am avut o discutie la Cheile Gradistei si tot nu am auzit ce s-a intamplat. Poate asa, ca suntem toti, ne lamurim ce s-a intamplat. Doamne, m-am uitat si eu pe datele statistice unde parca toata lumea ne banuia de dimineata pana seara si am facut asa un pic o... /nu se intelege/ DNA-u asa, adica anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane invinuite la 270. Adica e o discrepanta foarte mare. Posturi in plus avem, politisti in plus avem, specialisti in plus avem, dosare avem. (..) M-am uitat pe situatiile astea si unele sunt ingrijoratoare. Sunt dosare de 6-7 ani, cu urmarirea penala inceputa si nesolutionata (..) Ma ingrijoreaza de ce nu ii inhatam", spune Kovesi in inregistrarea difuzata de Romania Tv in iunie 2017.

Inspectia Judiciara a inceput o actiune disciplinara in acest caz, o decizie urmand sa fie luata de Sectia de procurori. Laura Codruta Kovesi a negat ca ar fi spus acele cuvinte si sustine ca sunt montaje.

Ultima parte a celui de-al doilea mandat la DNA al Laurei Codruta Kovesi a fost marcat de achitari in serie. Unele dintre cele mai importante nume au scapat de orice acuzatie, dupa dosare instrumentate de DNA. Imediat, contestatarii sefei DNA au spus ca dosarele au fost facute la comanda politica si nu contin probe care sa sustina acuzatiile.

Mai mult, Kovesi a fost acuzata de "spectacolul catuselor", prin purtarea suspectilor prin fata camerelor de filmat pentru a-si crea imagine.

Cea mai recenta achitare este cea pronuntata in 22 mai, in dosarul in care presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu  a fost acuzat de marturie mincinoasa de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). Decizia poate fi contestata de catre procurori. Hotararea magistratilor a venit, in conditiile in care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, o pedeapsa de trei ani de inchisoare cu executare pentru Tariceanu. In 2016, DNA Brasov l-a trimis in judecata Tariceanu pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului, dosarul avand legatura cu declaratiile pe care acesta le-a dat in cauza privind retrocedarea presupus nelegala a unei suprafete din Padurea Snagov si a Fermei Baneasa.

O alta achitare de rasunet este cea pronuntata in 11 mai, tot de catre instanta suprema, in dosarul fostului judecator al Curtii Constitutionale Romane (CCR), Toni Grebla . Acesta a fost acuzat de catre procurorii DNA de trafic de influenta, fals in acte si coordonarea unui grup infractional. Chiar daca nici aceasta decizie nu este definitiva, a starnit numeroase discutii in spatiul public, mai ales in contextul in care Toni Grebla a fost nevoit sa demisioneze din CCR odata cu trimiterea lui in judecata. Fostul judecator a declarat, pentru MEDIAFAX, ca este increzator ca si decizia de la fond va fi una de achitare, daca instanta va decide, ca si pana acum, in functie de probe.

Nici achitarea fostului premier, securistul de  Victor Ponta si a fostului senator Dan Sova nu a scapat de discutii pe marginea solutiei judecatorilor. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in 10 mai, in prima instanta, achitarea lui Victor Ponta si a lui Dan Sova in dosarul Turceni-Rovinari. Nici aceasta decizie nu este definitiva si poate fi atacata de DNA. In cazul fostului premier Victor Ponta, judecatorii au decis achitarea pentru fals in inscrisuri, complicitate la evaziune fiscala si spalare de bani. Fostul ministru Dan Sova a fost achitat pentru complicitate la abuz in serviciu, fals in inscrisuri sub semnatura privata, evaziune fiscala si spalare de bani.

Cu sau fara girul liberalilor, Laura Codruta Kovesi a ajuns sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Ponta sustinand ca a facut aceasta nominalizare in baza "convingerilor proprii".

Evenimentele au parut sa afecteze increderea lui Antonescu in premier, la sase luni distanta, liderul PNL aratand ca nu uita disputa privind numirea Codrutei Kovesi. Antonescu afirma, in 13 septembrie, ca are incredere "mai mica" in premierul Victor Ponta, dupa episodul legat de desemnarea Laurei Codruta Kovesi la DNA. In acest context, liderul PNL a fost intrebat daca il mai considera pe premier "prieten". "Sunt coleg de serviciu public", a fost raspunsul lui Antonescu.

Kovesi a fost confirmata din nou in functia de procuror sef al DNA in anul 2016, de catre ministrul Justitiei Raluca Pruna, printr-un decret semnat de presedintele Klaus Iohannis. Mandatul urma sa se incheie in primavara lui 2019.

Laura Kövesi a absolvit invatamantul preuniversitar la Medias, unde a evoluat ca baschetbalista la Club Sportiv Scolar Medias. De acolo a fost selectionata in echipa nationala de baschet feminin-cadete a Romaniei, cu care a castigat in 1989 la Timisoara titlul de vicecampioana europeana. Intre 1991-1995 a urmat cursurile Facultatii de Drept in cadrul Universitatii Babes-Bolyai. In 2012 obtine titlul de doctor in drept avand drept teza "Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penal".