Sucul din frunze proaspete este mult mai activ decat sucul din radacini. Dupa indepartarea petiolurilor, frunzele se taie marunt, se adauga un pahar cu apa rece, se mixeaza 2-3 minute, se lasa in repaus 15 minute, se strecoara si se bea, dimineata pe stomacul gol si seara, intr-o cura de minimum 24 de zile (nu se depaseste cantitatea de 150-200 ml suc concentrat pe zi). Are efecte deosebite atat intern (in curatirea sangelui, reglarea hormonala si febra), cat si extern (in acnee juvenila rebela, psoriazis, eczeme alergice, vitiligo, sclerodermie, afectiuni oftalmice). De mentionat ca timp de 1-2 ore dupa consumul sucului nu se ia nici un alt aliment. In plus, pe toata durata curei nu se consuma carne, alimente conservate, aditivi alimentari sintetici (E-uri) si alcool.

Infuzia din frunze (o lingurita la 200 ml apa clocotita) se bea inainte de mese in cazul bronsitei cronice, tuse veche, raguseala si astm bronsic sau dupa mese in congestie hepatica, litiaza renala si reumatism.

Sucul se obtine din radacina rasa sau prin taiere in felii subtiri sau cuburi care se pun in mixer 2-5 minute. Se beau zilnic 50-100 ml suc, fractionat in 3 reprize, intr-o cura de 15-20 de zile, avand efecte in convalescenta, astenie, surmenaj, nervozitate, febra, reumatism, guta, tuse, catar bronsic, obezitate, de drenor pulmonar si hepatic si remineralizant. Extern, se aplica sub forma de comprese pe plagi, ulcere, cancer de piele, afectiuni oftalmice si in gargare contra ulceratiilor din gura.

Sucul din radacini este un excelent depurativ, cu rol in eliminarea toxinelor din corp la persoanele care lucreaza intr-un mediu poluat, la cei care consuma multa carne, aditivi alimentari sintetici, tutun si medicamente de sinteza (se iau 10-15 linguri pe zi, in cure de 2-3 saptamani).

Decoct din rizomi si radacini rase (30 g fierte intr-un litru de apa timp de 10-15 minute), se bea cate o ceasca inainte de mese, avand efect stimulator general, nervos, cu actiuni in tuse rebela, raguseala, stari febrile, afectiuni cardiace, retentie urinara, litiaza renala, digestie lenta, balonari, obezitate, helmintiaza, reumatism si guta.

Sirop din radacini de telina in amestec cu radacini de la alte specii (patrunjel, sparanghel, fenicul si ilex), luate in proportii egale (cate 125 g) care se infuzeaza in 2,5 litri apa clocotita timp de 10 minute; se adauga 3.750 g sirop de zahar, dupa care se fierbe pana la consistenta siropului; se consuma cate 3-5 linguri pe zi avand rol diuretic in albuminurie cronica, litiaza renala si febra intermitenta sau ca gargarism in ulceratii ale gurii si gatului.

Infuzie din ˝ lingurita seminte macinate fin la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit timp de 10 minute si se consuma dupa mesele principale avand efecte digestive, tonice si carminative, eliminand indigestiile si balonarile.

Telina in afectiuni digestive - Atat frunzele, cat si radacinile prezinta o multitudine de proprietati terapeutice implicate in dereglari ale aparatului digestiv (gastrite, stomahice, laxative, antimalarice, vermifuge, drenarea ficatului, intarirea stomacului), iar semintele au virtuti carminative si tonic-aperitive, cu implicatii in balonari si aerofagie.

Afectiunile aparatului digestiv influentate pozitiv prin tratamente cu telina sunt: digestie lenta, icter, ascita, hepatita, arsuri stomacale, ulcer duodenal, balonari digestive, spasme abdominale, gaze stomacale si intestinale, lipsa poftei de mancare, intoxicarea sangelui. Tratamentul se face cu seminte macinate fin sau cu decoct din radacini (o lingura cu radacini rase la 200 ml apa, care se consuma inainte de mese).