Cercetarile arheologice de la Cornesti scot la suprafata tot mai multe dovezi ale civilizatiei si culturii din Epoca Bronzului. Autoritatile judetene vor sa transforme zona intr-un obiectiv turistic si sa reconstruiasca una dintre portile de acces in fortificatie, pana in 2023.
 
 
La Cornesti se fac inca cercetari la o structura amplasata in apropierea portii de est a fortificatiei. Aici au fost gasite mai multe dovezi despre existenta unei civilizatii, fiind descoperite diferite fragmente ceramice sau de bronz.

Una dintre portile fortificatiei, reconstituite
Zona de fortificatie care se intinde pe mai mult de 1.000 de hectare este in atentia autoritatilor judetene, pentru a conserva si valorifica zona. Reprezentantii Consiliului Judetean Timis vor sa atraga publicul, reconstituind o poarta a fortificatiei, realizand ateliere in aer liber si spectacole. Se doreste si infiintarea muzeului de la Cornesti.

„Am avut o intalnire cu directorul Muzeului din Berlin alaturi de directorul Muzeului National al Banatului legat de acest subiect si cred ca putem pune in valoare aceasta descoperire unica in acest peisaj temporal prin cateva elemente care pot atrage publicul. Am descoperit aici cateva aici cateva tipuri de vase, de asezari din perioada neolitica, am descoperit cateva urme de animale, inclusiv mamuti, care ar putea fi foarte atragatoare prezentate intr-o forma care sa suscite interesul publicului. De aceea putem gasi o reconstituire a acelor asezari asa cum au fost ele in perioada bronzului tarziu, case de lut. Am dori sa facem un punct muzeal la Cornesti in prima faza si sa reconstituim una din portile de acces la fortificatie, asta pentru anul 2023, iar apoi sa gasim formule sa adaugam in fiecare an ceva nou ca punct de atractie pentru turisti”, spune Alin Nica, presedintele Consiliului Judetean Timis.

Fortificatia de la Cornesti dateaza de pe vremea Troiei. Despre includerea sitului de la Cornesti – Iarcuri in patrimoniul UNESCO se vorbeste de ceva timp, fortificatia indeplinind toate criteriile pentru clasarea sa, fiind necesara doar existenta unui punct muzeal sau baza de cercetare, care se va concretiza in muzeul de la Cornesti. Interesante sunt si „valurile de pamant”, cunoscute drept malurile turcesti, care redau rezistenta fortificatiei in fata posibililor atacatori.
Cercetarea arheologica sistematica de la Cornesti – Iarcuri a fost initiata in anul 2007, de dr. Alexandru Szentmiklosi (care a decedat la inceputul anului 2019) si dr. Bernhard Heeb, arheolog al Muzeului de Pre si Proto-istorie din Berlin. Sapaturile de anul acesta se desfasoara sub indrumarea dr. Ioan Bejinariu, dr. Bernhard Heeb si a lui Andrei Balarie – sef sectie Arheologie. „Valurile de pamant” au avut deasupra palisade, inaltimea de aproximativ 4 metri si adancimea santurilor de aparare de 2,7 m pana la 4,7 m fiind descurajatoare pentru orice potential agresor.

„Fortificatia gasita pe aceste hectare a functionat aproximativ 500 de ani. Cele 4 ziduri, dupa cercetare, s-au dovedit a fi facute in jurul anului 1.500. i.Hr., acum 3.500 de ani. In anul 1.000 i. Hr. au fost scoase din uz. Fortificatia a functionat la sfarsitul epocii bronzului, intr-o lume in care a functionat Troia, lumea miceniana si imperiul hitit. Vorbim despre o vreme framantata, cu tulburari si multe razboaie. Datorita dimenisunii foarte mari, fortificatia a ridicat probleme multor cercetatori. Cetatea nu a avut doar un rol defensiv, ci si unul de expunere al puterii unei comunitati, a unei elite razboinice. Liderul a fost suficient de puternic, incat a putut sa coordoneze activitatea de construire a cetatii. Cetatea inceteaza activitatea, odata cu aparitia metalurgiei fierului, cand apare o noua tehnologie de obtinere a armelor si uneltelor”, spunea Alexandru Szentmiklosi despre fortificatia de la Cornesti.