Cartoful este unul dintre cele mai consumate și mai populare alimente. Cartoful este bogat în fier, fosfor, calciu, magneziu și zinc, însă ceea ce l-a făcut atât de popular este gustul inconfundabil.

Cultivare cartofi

Fie că este vorba despre cultivarea cartofilor în câmp sau în grădină, specialiștii recomandă să folosim un sol lutos, puțin acid, bogat în substanțe nutritive și care să se dreneze ușor. De asemenea, este important să fie cultivați într-o zonă luminoasă.

Unul dintre factorii importanți ai cultivării cartofilor este locul pe care îl alegem. Astfel, este necesar să nu cultivăm cartofi în același loc doi ani la rând, sau într-un spațiu în care au fost cultivate roșii, ardei, vinete, dar nici în aproprierea acestora.

Cartofii se plantează primăvara, după ce a trecut șansa unui îngheț, începând cu jumătatea lunii martie, până la începutul lunii aprilie. Pregătirile terenului sunt necesare. Așadar, în toamna de dinaintea plantării, terenul trebuie arat la o adâncime de aproximativ 30 de centimetri și fertilizat cu o cantitate de 100 – 300 kg/100 m2.

La începutul lunii martie, solul trebuie arat din nou, iar apoi, trebuie mărunțit și nivelat cu ajutorul unui motocultor cu freză sau cu o sapă și greblă. Ultimul pas constă în aplicarea unui fertilizant de bază și irigarea solului.

În ceea ce privește plantarea propriu zisă, pentru început se sapă un șanț cu o adâncime de aproximativ 10 centimetri în care se depun tuberculii, cu mugurii în sus. Distanța dintre aceștia trebuie să fie de aproximativ 30 de centimetri. Distanța recomandată dintre rânduri este între 60 și 75 de centimetri. Apoi, turbeculii trebuie acoperiți cu pământ.

Îngrijire cartofi

În momentul în care mugurii ajung la înălțimea de 15-20 de centimetri, se recomandă mușuroirea solului la bază pentru permiterea irigării organice cu ajutorul apei de ploaie. Buruienile crescute dintre turbeculi trebuie eliminate constant, asemenea unor eventuale tulpini mucegăite. Atunci când frunzele sunt dezvoltate, se recomandă tratamente de fertilizare, la un interval de 2 – 3 săptămâni.

De asemenea, este importantă atenția către posibilile boli pe care le poate dezvolta cultura. Printre cele mai comune, regăsim mana cartofului, alternarioza și putregaiul uscat al tuberculilor. Mana este manifestată de apariția unor pete mari, circulare, de culoare verde – gălbi sau cenușii pe frunze. Alternarioza se identifică prin apariția petelor brune – cenușii apărute pe frunze. Este important să tratați cultura încă de la primele semne ale apariției bolii.

Depozitarea corespunzătoare a cartofilor

Pentru a proteja cât mai mult cartofii de eventuale atacuri ale dăunătorilor pe timpul depozitării, este important ca tubercolii recoltați să fie lăsați la soare pentru cel puțin șase ore. Un alt pas important este sortarea cartofilor recoltați. Cei vătămați, mici sau bolnavi nu se depozitează, ci se folosesc ca hrană imediată pentru animale.

Temperatura optimă pentru depozitare este de 3-4°C. La temperaturi mai mici cartofii se îndulcesc, iar la temperatura de -1°C îngheaţă. În cazul temperaturilor mai mari, cartofii încolțesc și se zbârcesc.

Metoda de păstrare a cartofilor care poate fi fatală

Trebuie să fim extrem de atenți la modul în care depozităm cartofii. Iată o poveste reală, de acum câțiva ani, care atrage un semnal de alarmă apropo de depozitarea atentă a acestor legume.

Maria Chelysheva a fost martoră la momentul în care toată familia ei a murit din cauza unui banal sac de cartofi. Totul a început când tatăl Mariei a coborât în beci pentru a lua câțiva cartofi. Soția lui, observând că bărbatul nu se mai întoarce, l-a urmat în pivniță. Pentru că nici ea nu s-a întors, fratele Mariei s-a dus după părinții lor. Apoi a coborât bunica.

Când Maria a văzut că nici părinții, fratele și bunicii nu se întorc, a sunat la poliție. Anchetatorii au descoperit că legumele începuseră să putrezească. Asta i-a transformat într-o bombă chimică.

De ce? Cartofii conțin solanina (un glicoalcaloid). Aceasta are o puternică acțiune toxică, chiar și în cantități mici. Adesea este utilizată în agricultură pentru proprietățile sale ca fungicid și pesticid. Alături de ea, în tuberculii de cartofi încolțiți se întâlnește și chaconina, un alt glicoalcaloid.

Conținutul de solanină este direct proporțional cu culoarea verde a tuberculilor (culoare dată de clorofilă), ceea ce duce la deteriorarea lor.

Când putrezesc, concentrația de glicoalcaloizi crește și este răspândită în exterior sub formă de gaz letal, care poate ucide, cum a fost cazul familiei Chelysheva.

Cea mai periculoasă alegere este depozitarea la lumină. În acest caz, cartofii înverzesc, devin amari şi toxici pentru animale şi om.

Cartofii trebuie aerisiți corespunzător, de aceea este important să fie depozitați în boxe din scânduri, cu distanță de 2 centimetri între ele, nu pe jos, la grămadă. Astfel, la începutul depozitării, turbeculii transpiră mai intens, motiv pentru care au nevoie de aerisire constantă. În timpul sezonului rece, cartofii trebuie aerisiți doar câteva ore în timpul zilei pentru a nu îngheța.

Specialiștii susțin că, în condiții normale de depozitare, pe lângă bioxidul de carbon care se formează, se degajă şi o cantitate apreciabilă de căldură, circa 2,5 kcal pe tonă şi oră, ceea ce poate provoca stricarea cartofilor. Astfel, aerisirea este cel mai important factor în depozitarea corespunzătoare a cartofilor.

Dacă ți s-a părut interesant acest articol, te invităm pe pagina de Facebook Agromedia.ro pentru mai multe discuții despre agricultură, trucuri și sfaturi pentru gospodari!