Primăria Timișoara intenționează să elimine containerele transformate în săli de clasă, care au fost achiziționate și utilizate în timpul administrației Robu, pe măsură ce vor fi reabilitate noi corpuri de clădiri școlare. Această decizie vine ca urmare a preocupării actualei administrații pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare și pentru a elimina nevoia de a utiliza containere pentru educație în școlile aglomerate din Timișoara, care s-a impus din cauza lipsei de spațiu.

„Noi am luat o decizie, să nu mai extindem aceste containere. Au mai fost cereri în ultimii doi ani din partea școlilor pentru a instala noi containere și refuzăm acest lucru. Aceste containere nu pot să ofere condiții de siguranță copiilor, pentru că ele nu sunt avizabile, nu pot să fie avizate în întregime de către ISU sau de către primărie. Ele încă funcționează, dar nu le vom mai extinde. Sunt foarte multe școli care au astfel de containere. Ele vor rămâne în continuare, dar pe măsură ce reabilităm corpuri de școală, eu îmi doresc să eliminăm aceste containere”, a afirmat Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei.

Viceprimarul Timișoarei a menționat Școala Generală 30 din zona Soarelui ca exemplu de școală foarte aglomerată, care a fost nevoită să utilizeze containere pentru sălile de clasă în urmă cu câțiva ani. În acest context, el a propus ca spațiile școlilor mai puțin atractive să fie folosite în viitor în locul containerelelor.

„La Școala 30, dorința mea este ca după ce noile corpuri vor fi folosite, să renunțăm la containere, pentru că e total impropriu pentru copii să învețe în container. Nu putem să avem școli cu 3.000 de copii în Timișoara, unde jumătate din copii învață în containere. Totuși, avem foarte multe alte școli unde există spații goale. Iar dacă problema este de calitatea învățământului și de faptul că alte școli nu sunt atractive, ar trebui să punem pe tapet acest subiect. De ce sunt școli care au mii, zeci de mii de metri pătrați de spații, dar nu vrea niciun copil să meargă la școală acolo? Poate e nevoie de o schimbare de conducere în acele școli. Poate e nevoie să facem niște comasări cu anumite școli care să funcționeze împreună. Poate că e nevoie ca anumite școli din cartiere să fie arondate școlilor mai performante, ca și nivelul de învățământ de acolo să crească. Nu cred că soluția este să mergem toți buluc în același punct, ci cred că trebuie să luăm exemplele de bună practică din școlile performante și să le reproducem și în cartiere”, a spus Ruben Lațcău.

Viceprimarul Timișoarei a menționat Liceul Electrotimiș și Liceul Alimentar ca exemple de școli cu multe spații neutilizate.

„În ceea ce privește Școala 30, avem în zonă Liceul Electrotimiș cu școala arondată de pe str. Matei Millo, unde încă mai există spațiu. Dacă până la urmă avem o școală foarte aproape care mai are rezervă de spațiu, nu văd de ce ar trebui să ne ducem copiii în containere, la Școala 30. Eu am pus în discuție anul trecut situația Liceului Alimentar, care are unele dintre cele mai mari campusuri școlare din Timișoara și care a reușit să aibă patru absolvenți de bacalaureat din 160 de copii care au intrat în clasa a IX-a. Asta înseamnă un procent de sub 4%. Este evident că în astfel de situații, în momentul în care avem totuși o rezervă în oraș de spațiu, dar calitatea școlară scade de la an la an, este clar că acele situații sunt situații pe care trebuie să le punem în discuții și că se impun anumite decizii din partea Inspectoratului Școlar și, desigur, cu sprijinul nostru. Cred că asta e soluția, și nu introducerea copiilor în containere”, a precizat Ruben Lațcău.

În municipiul Timișoara există un total de 61 de instituții de învățământ, în care sunt înscriși aproximativ 52.000 de elevi.