Cea mai mare enigma a tehnicii romanesti, desi unii ingineri o considera mai mult o legenda, a fost scoasa la lumina la sfarsitul lui 2013, fiind expusa la Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida”. Pilele lui Karpen alcatuiesc practic o baterie care ofera energie de 60 de ani. Din 1979 si pana la Revolutie, unul dintre secretele inexplicabile pe care fostul dictator Nicolae Ceausescu a decis sa-l tina ascuns a fost sistemul de energie denumit “Pilele lui Karpen”, inventat de inginerul roman Nicolae Vasilescu Karpen in 1920.

Dupa 1990, “bateria” a fost lasata in seiful imens unde era ascunsa de comunisti din lene, era prea complicat sa fie amenajata o vitrina pentru expunerea inventiei.

Pilele lui Karpen, au fost realizate in perioada de dinaintea comunismului, iar acest lucru a trezit ura securistilor, mai ales ca doua borcane faceau de zeci de ani ca un eletromotor sa functioneze. Nimeni nu stia sa explice exact cum produce energia si nici acum nu se stie exact! Asa ca Ceausescu a decis sa ascunda minunatia ingineriei capitaliste.

Ba mai mult, comunistii au vrut sa scoata firele de aur si platina din “borcane”. “In 1979 au venit cei de la Politie si au vrut sa ia foitele de aur si de platina. Cand au vazut ca sunt foarte subtiri si nu e nicio comoara de metale pretioase au decis sa bage Pilele lui Karpen intr-un seif Fichette”, povesteste directoarea muzeul “Dimitrie Leondida” din Capitala, Laura Maria Albani.
De atunci si pana anul trecut, inventia inginerului roman a fost pastrata in seif.

“Mai veneau cei de la Politie din cand in cand sa verifice daca avem pilele, se uitau in seif si atat. Am zis sa scotem pilele din seif si sa le expunem publicului. Toata lumea de la muzeu era speriata, cum sa facem asta, daca ele sunt pastrate in seif.”, mai adauga directoarea.

32.000 de vizitatori vad pilele anual
Zeci de mii de bucuresteni se plimba saptamanal in Parcul Carol din Capitala, unul dintre cele mai cochete din Bucuresti, insa doar cativa zeci intra, saptamanal, in Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida” sa vada cu ochii lor bateria secreta pe care cercetatorii din ziua de astazi, cu toate progresele tehnologice, tot nu reusesc sa o inteleaga exact, fie o considera o banalitate.

Mare parte a celor 32.000 de musterii pe care i-a avut muzeul in ultimul an au fost de fapt clase de elevi care au venit sa desfasoare activitati practice. Vin mai mult de nevoie! In rest, ghizii retin mai multi turisti straini care vin sa admire minunatiile tehnice din muzeu: primele automobile, biciclete, motoare cu aburi si multe altele.

Functioneaza, dar nimeni nu trebuie sa vada asta
Pilele lui Karpen nu sunt asa de spectaculoase pentru ochiul vizitatorilor. Cine urca pana la etajul 1 al frigurosului muzeu vede doar doua recipiente cu pilele scufundate in acid sulfuric. „Din cele doua recipiente ies doua fire legate de un electromotor. Din pacate electromotorul este deteriorat si doar daca se inlatura vitrina si se trage de un fir, vizitatorul poate observa ca sursa inepuziabila de energie creata de Karpen inca functioneaza si are o tensiune constanta. Insa acest lucru se intampla de doua-trei ori pe an”, ne mai explica Laura Maria Albani.

Directoarea spune ca s-a ajuns in aceasta situatie pentru ca muzeul si nepotii lui Karpen au cerut sa nu se inlocuiasca electromotorul vechi cu unul nou. “Asta a fost dorinta nepotilor si cred ca asa este si bine pentru un muzeu, sa pastreze piesele originale”, adauga aceasta.

Cum o replica nu s-a facut, vizitatorul nu poate vedea „pe viu” ca bateria muzeului creata in 1950 dupa inventia brevetata in 1920 inca functioneaza si produce curent la tensiunea de un volt. Nimeni nu vede ridicolul situatiei. Muzeografii sunt asa de “entuziasmati” de minunea lui Karpen, incat sunt gata sa-ti spuna ca totul e o palavrageala, ca Pilele lui Karpen nu sunt un perpetuum mobile de clasa a doua pentru ca nu produce energie din nimic, ci il produce cu ajutorul caldurii din atmosfera.

Nu aveau vitrina
Dispozitivul este format din electrozi (unul pozitiv si unul negativ) din metale nobile – aur, platina, iridium – care nu sunt atacate de electrolittul in care se gasesc scufundate. Electrozii difera prin structura fizica a suprafetelor in contact cu electrolitul. Pila lui Karpen are ca si combustibil oxigenul din aer care este dizolvat in acidul sulfuric pur si apoi este absorbit de suprafata spongioasa a panglicii catodice de aur platinat.

Cum functioneaza
Inventate, teoretic, in anii ‘20, au fost materializate si perfectionate in anii ‘50. Cercetatorii de astazi inca nu stiu exact principiul lor de functionare care contrazice principii fundamentele ale fizicii, insa cel mai important este ca pilele Karpen furnizeaza curent electric de zeci de ani, fara oprire. Reprezentantii Politehnicii din Bucuresti s-au aratat interesati sa studieze dispozitivul pentru a constata daca mecanismul poate fi dezvoltat si aplicat in practica. Pentru ca acum, energia produse de Pilele desi este neintrerupta, nu are o tensiune mare, ci doar de un volt.

„Pilele K sunt un perpetuum mobile de speta a doua. Dupa parerea cercetatorilor de atunci si chiar de acum, este irealizabila dar ea functioneaza de peste 60 de ani”, este explicatia data de nepotul lui Nicolae Vasilescu-Karpen.

Evident, toata lumea se intreaba cum functioneaza. O explicatie cat mai aproape de intelesul comun ar fi gasit-o cercetatorul Mihai Badic de la Institutul de Cercetari pentru Inginerie Electrica: „Principiul de functionare nu se cunoaste. Se banuie ca ar fi bazat pe extragerea caldurii din mediul inconjurator, o combinatie de electrochimie cu termodinamica. Din cauza ca functionarea acestor pile in mod aproape sigur conduce la ideea incalcarii principiului al doilea al termodinamicii, au o importanta teoretica uriasa”.

Sursa: evz.ro