Conform unei platforme de recrutare online, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani reprezintă 20% din totalul candidaților și realizează aproximativ 100.000 de aplicări lunar. Un sondaj efectuat de aceeași platformă a evidențiat tendințele Generației Z pe piața muncii.

Potrivit sondajului publicat de platforma BestJobs, 64% dintre respondenții din Generația Z (cei născuți în anii '90 și la începutul anilor 2000) consideră că salariile oferite pentru nivelul lor de experiență sunt foarte mici, iar peste jumătate consideră mediul de lucru drept un factor de stres în ceea ce îi privește.

„Candidaţii din Generaţia Z devin tot mai activi pe piaţa muncii, iar angajatorii simt tot mai mult impactul lor asupra actualului model de muncă. An de an, tinerii Generaţiei Z reprezintă un procent tot mai mare din populaţia aptă de muncă, deşi rata de şomaj în rândul acestora s-a menţinut la 22,2% în primele 3 luni ale anului 2023, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Totodată, pe platforma de recrutare online BestJobs, tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani reprezintă 20% din totalul candidaţilor şi realizează aproximativ 100.000 aplicări pe lună”, precizează platforma.

Conform unei platforme de job-uri, candidații cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani aplică în principal la internship-uri și joburi entry-level în domeniile vânzărilor, marketingului, finanțelor și IT-ului. Conform unui sondaj realizat de această platformă, 40% dintre acești candidați au declarat că primul lor loc de muncă nu a fost în domeniul în care s-au specializat.

Potrivit sondajului, prima impresie a Generației Z despre piața muncii este că salariile oferite pentru nivelul lor de experiență sunt foarte mici, conform a 64% dintre respondenți. În plus, peste jumătate dintre aceștia consideră mediul de lucru stresant (52%), au așteptări prea mari din partea șefilor (34%) și se confruntă cu un volum substanțial de muncă (27%), conform Observator.

„Noua generaţie de candidaţi începe să ocupe o parte tot mai mare din volumul total de angajaţi şi astfel îşi fac simţit tot mai mult impactul. Ei evoluează foarte rapid şi au încredere mult mai mare în propriile instincte şi valori, motiv pentru care mulţi dintre ei nu ajung să lucreze în domeniul studiat dacă ofertele sau condiţiile nu le sunt pe plac. În plus, pretenţiile lor financiare sunt mai mari în ciuda lipsei de experienţă, iar mentalitatea conform căreia e nevoie să îţi sacrifici stilul de viaţă pentru a dobândi cunoştinţe profesionale nu li se potriveşte. Vedem totodată şi cât de mult s-au schimbat aşteptările privind viaţa profesională de la o generaţie la alta şi anticipăm schimbări semnificative în modelul actual de muncă, ca urmare a evoluţiei Gen Z pe piaţa muncii'', a afirmat Ana Vişian, angajată a platformei de recrutare.

Potrivit unui sondaj realizat în perioada aprilie-mai, majoritatea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani își propun să rămână la primul lor loc de muncă între 1 și 2 ani pentru a câștiga experiență și a-și completa CV-ul.

Cu toate acestea, în cazul în care întâmpină nemulțumiri, 52% dintre aceștia intenționează să le adreseze superiorilor, sperând să vadă schimbări, în timp ce 31% vor încerca să se adapteze, 11% vor demisiona și 6% vor încerca să negocieze un salariu mai mare.

În căutarea locului de muncă potrivit, tinerii au descoperit că abilitățile de comunicare și digitale sunt esențiale. Dintre cei care au intrat recent în câmpul muncii, 72% afirmă că majoritatea colegilor lor sunt din alte generații, iar 54% au observat diferențe semnificative în abordarea locului de muncă între diferitele generații.

Opiniile sunt împărțite printre angajații în vârstă de peste 25 de ani care au colegi mai tineri. Pe de o parte, aceștia apreciază că lucrând alături de persoane din Generația Z beneficiază de perspective noi (37%), pot învăța din stilul de viață al acestora (23%) și pot rămâne adaptați la tendințe (40%).

Pe de altă parte, colegii mai tineri le-au demonstrat că le este dificil să respecte un program strict de lucru (34%), că nu sunt întotdeauna responsabili cu sarcinile lor (25%) și că nu se implică foarte mult în activitățile menite să întărească coeziunea echipei (35%).

Angajatorii se așteaptă și ei la anumite provocări în recrutarea tinerelor talente. Printre cele mai frecvent menționate se numără lipsa pregătirii profesionale și necesitatea alocării unor resurse mai mari pentru formarea acestora (29%), așteptările exagerate în raport cu nivelul lor de experiență (27%) și dificultatea lor de a se adapta la mediu de lucru, în comparație cu colegii mai experimentați (17%). Cu toate acestea, ei văd și avantaje, cum ar fi dorința și energia de a învăța lucruri noi (35%), impactul pozitiv asupra colegilor în ceea ce privește tendințele tehnologice actuale (44%) și abordările noi în ceea ce privește munca (22%).

În perioada aprilie-mai, a fost efectuat un sondaj pe baza răspunsurilor a 1.997 de utilizatori, dintre care 55% erau angajați cu vârsta sub 25 de ani, 30% erau angajați cu vârsta peste 25 de ani, iar 15% erau recrutori.