Dacă urmărești zilnic cursul EUR/RON, e ușor să ai impresia că „totul e stabil” sau, din contră, că „se mișcă prea repede”. Totuși, pentru bugetul tău contează mai mult decât cifra afișată azi: contează ce poți cumpăra cu leii tăi acum, față de acum 3, 5 sau 10 ani.

De aceea, comparația leu–euro rămâne utilă pentru salarii, chirii, credite, economii și plăți recurente. Mai jos găsești 10 explicații practice, cu exemple ușor de verificat, care arată de ce puterea de cumpărare a leului se schimbă în timp față de euro.

1. Cursul de schimb nu este același lucru cu puterea de cumpărare

Cursul îți spune câți lei plătești pentru 1 euro. Puterea de cumpărare îți arată câte produse și servicii obții cu o sumă de lei. În majoritatea cazurilor, cele două nu evoluează „la fel”.

Exemplu simplu: dacă euro rămâne o perioadă în jurul valorii de 5 lei, dar prețurile din România cresc, leul își pierde din valoarea reală. Vezi stabilitate pe ecran, dar simți scumpiri la supermarket, la utilități sau la servicii.

2. Inflația din România vs. inflația din zona euro

Inflația înseamnă creșterea generală a prețurilor. Dacă inflația din România depășește inflația din zona euro, leul se erodează mai repede decât euro, chiar dacă diferența de curs pare mică.

În ultimii ani, episoadele de scumpiri la energie și alimente au împins cheltuielile lunare în sus. Pentru utilizare uzuală, poți interpreta astfel: chiar și fără o mișcare spectaculoasă a EUR/RON, diferența de inflație îți reduce treptat ce poți cumpăra dintr-un salariu în lei.

3. Dobânzile și deciziile BNR față de cele ale BCE

BNR (Banca Națională a României) gestionează politica monetară în lei, iar BCE (Banca Centrală Europeană) face același lucru pentru euro. Prin dobânzi și prin controlul lichidității, cele două instituții influențează cât de atractivă devine o monedă.

Dacă BNR crește dobânzile, depozitele și titlurile în lei pot atrage capital pe termen scurt, iar leul primește sprijin. Dacă BNR reduce dobânzile într-un moment în care BCE păstrează dobânzi ridicate, investitorii pot prefera euro. Pentru rezultate stabile, urmărește deciziile de dobândă și comunicările oficiale, nu doar cursul dintr-o zi.

4. Evoluția cursului în ultima lună vs. trendul pe termen lung

O variație de câteva zile poate părea importantă, mai ales dacă ai o plată în euro. Totuși, tendințele pe ani spun mai multe despre puterea de cumpărare.

Exemplu concret: EUR a atins aproximativ 4,95 RON în 15 iunie 2025, iar ulterior a testat și zona de peste 5 lei. Astfel de mișcări nu apar dintr-un singur motiv și rareori se explică doar printr-o știre. Piața „adună” informații despre inflație, dobânzi, buget și încredere, apoi le reflectă treptat în curs.

Dacă vrei să iei decizii legate de economii sau prețuri în contracte, uită-te la graficul pe 6–12 luni, nu doar la ultima săptămână.

5. Deficitele interne: bugetar și de cont curent

Deficitul bugetar apare când statul cheltuiește mai mult decât încasează. Deficitul de cont curent apare, simplificat, când o țară importă mai mult decât exportă și plătește diferența către exterior. Ambele pot pune presiune pe moneda locală.

Un exemplu practic: dacă România importă energie, echipamente sau bunuri de consum într-un volum mare, firmele au nevoie de euro pentru plăți. Cererea constantă de euro poate împinge cursul în sus sau poate limita întărirea leului, chiar și în perioade economice bune.

6. Intervențiile BNR și „stabilitatea” aparentă a cursului

BNR urmărește stabilitatea prețurilor și, în practică, încearcă să evite mișcările bruște ale cursului. De aceea, cursul EUR/RON are adesea variații mici de la o zi la alta, comparativ cu alte monede din regiune.

Aici apare confuzia frecventă: stabilitatea nominală nu îți garantează stabilitate în buzunar. Dacă prețurile cresc mai repede decât veniturile, puterea de cumpărare scade, chiar dacă EUR/RON nu „sare” vizibil.

Ca să verifici rapid raportul din ziua respectivă și să-l pui în context, poți urmări conversii de tipul ron în euro și să le compari cu evoluția prețurilor la cheltuielile tale principale (mâncare, utilități, chirie, rate).

7. Fluxurile de capital și încrederea investitorilor

Investitorii intră și ies dintr-o monedă în funcție de risc și randament. Dacă percep riscuri fiscale, politice sau externe, pot reduce expunerea pe lei. Dacă văd stabilitate și randamente atractive, pot cumpăra active în lei.

Un exemplu uzual: o discuție intensă despre creșteri de taxe sau o perioadă cu incertitudine politică poate mări prudența. În astfel de momente, cursul se poate mișca fără ca viața de zi cu zi să se schimbe peste noapte, însă efectul ajunge treptat în costuri pentru firme (importuri) și, ulterior, în prețuri.

8. Comerțul exterior și prețurile energiei

România depinde de importuri pentru anumite produse și pentru o parte din energie, iar multe contracte se facturează în euro. Dacă prețurile externe cresc, firmele plătesc mai mult în valută și își ajustează prețurile în lei.

Scenariu concret: dacă energia se scumpește pe piețele internaționale, costurile de transport și producție urcă. Asta se vede în prețul final, chiar dacă salariul tău rămâne neschimbat. În majoritatea cazurilor, aceste efecte au întârzieri de câteva luni, motiv pentru care oamenii observă „scumpiri” după ce șocul inițial a trecut.

9. Comparația leului cu alte monede și efectele globale

Euro rămâne reperul principal pentru România, dar merită să urmărești și dolarul în anumite perioade. Când USD se întărește global, pot apărea scumpiri la bunuri cotate în dolari (de exemplu, unele materii prime), iar asta poate influența și prețurile locale.

Pentru utilizare uzuală, reține ideea de bază: leul nu se mișcă izolat. Piața valutară reacționează la dobânzi internaționale, la tensiuni geopolitice și la așteptări privind economia globală, iar efectele ajung și în EUR/RON, direct sau indirect.

10. Ce poți face practic: pași simpli pentru bugete mai stabile

Schimbările de putere de cumpărare te ating în rate, chirii, prețuri și planuri de economisire. Dacă lucrezi cu plăți în euro (IMM, freelancer, expat) sau ai cheltuieli recurente în valută, câteva obiceiuri te ajută să gestionezi mai bine riscul:

Urmărește cursul și inflația săptămânal, nu doar ocazional, și notează-ți nivelurile care contează pentru tine (de exemplu, pragul la care rata crește vizibil).

Planifică plățile mari în avans: cere oferte ferme, verifică data scadenței și discută cu banca sau furnizorul despre opțiuni de conversie.

Împarte economiile în funcție de obiective (cheltuieli în lei vs. obiective în euro), astfel încât să reduci expunerea pe o singură monedă.

Pentru decizii importante (credit, refinanțare, investiții), discută cu un consilier financiar autorizat și cere simulări pe mai multe scenarii de curs și dobândă.

Dacă vrei să iei decizii mai informate, verifică zilnic cursul actualizat, urmărește graficele istorice și compară evoluțiile pe 3, 6 și 12 luni pe cursvalutar.ro. Abonează-te pentru notificări în timp real dacă lucrezi cu plăți frecvente în valută.