"Este o problemă aflată în creştere în Germania", a declarat pentru AFP Hartwig Meyer, un avocat care conduce Asociaţia pentru protecţia pacienţilor germani. "Vin mulţi medici din străinătate, dar nivelul germanei pe care o vorbesc este foarte slab", a spus el.

Potrivit Ordinului Medicilor, în 2012, 15% dintre practicienii din Germania s-au născut în străinătate, faţă de 5% în 2007. Perspectiva unei remunerări mai atractive decât în ţările de origine, combinată cu o lipsă de personal tot mai mare în micile oraşe şi în zonele rurale germane au atras medici provenind în special din Grecia, România şi Polonia.

Însă presa a prezentat o serie de litigii cu pacienţi, ca Volker Mikat, în vârstă de 49 de ani, un locuitor de la Gütersloh (vest) care a dat în judecată un spital în care a fost operat la stomac, afirmând că a fost informat deficitar cu privire la riscurile operaţiei.

"Când l-am întrebat (pe medic) care sunt alternativele (la operaţie), nu a putut să îmi răspundă nimic. Cred că nu m-a înţeles", a declarat Mikat pentru postul public de televiziune ARD, care nu a dezvăluit naţionalitatea medicului respectiv.

Hartwig Meyer afirmă că primeşte frecvent asemenea plângeri.

Mulţi străini care învaţă germana se plâng de complexitatea limbii, un obstacol major în calea imigraţiei într-o Germanie care încearcă să acopere o penurie de muncitori calificaţi, din cauza demografiei în declin.

Doctorul iranian Hengameh Bigdeli, în vârstă de 45 de ani, a urmat un curs intensiv de şase luni înainte să înceapă să muncească în apropiere de Nürnberg (sud). "Când am început să lucrez, mi-era teamă că va veni o urgenţă şi că nu voi fi capabilă să înţeleg pacientul", mărturiseşte ea. "Dar atunci când am o problemă le cer pacienţilor să repete, să vorbească rar, iar ei repetă şi repetă iar până când înţeleg", a adăugat medicul.

"Este dur pentru pacienţi, pentru că le este frică de un medic care nu îi înţelege", a declarat pentru AFP Armin Ehl, director general al Asociaţiei medicilor de la Marburg, un oraş din landul Hesse, în care se află oraşul Frankfurt (vest).

"Există servicii în spitale din zona rurală în care, în afară de medicul-şef, sunt doar străini", a declarat pentru AFP acest practician care militează pentru introducerea unui test standardizat de limbă pentru medicii imigranţi.

În Marea Britanie, un pacient a decedat, în 2008, după ce a primit o supradoză de antalgici de la un medic german care tocmai începea să lucreze în ţară. Autorităţile britanice au decis, anul trecut, să introducă un test de engleză pentru medicii din ţări neanglofone.

În Germania, nivelul cerut al cunoştinţelor de limbă este stabilit în mod independent de către fiecare land. În opinia lui Ehl, cele mai multe solicită un certificat de nivel european B2 - adică un nivel mediu-superior, echivalent celui al unui licenţiat în prima limbă -, dar niciun test asupra terminologiei medicale.

"Dacă cineva are un nivel B2, poate, cu siguranţă, să cumpere un cârnat, un bilet de tren sau de autobuz în Germania, dar nu are vreo garanţie că va putea să comunice cu un pacient", este de părere Jürgen Hoffart, preşedintele Ordinului Medicilor din Renania-Palatinat, care a devenit, anul trecut, primul land care cere teste de germană în cadrul simulării unor consultaţii cu pacienţi falşi, după un model aplicat deja în Austria.

El a fost urmat luna aceasta de landul Renania de Nord-Westfalia (vest), cel mai populat land din Germania.

Miniştrii sănătăţii din diferite landuri au convenit în vară asupra necesităţii introducerii unei norme comune pentru examene de competenţe lingvistice.

"În prezent, în Germania este o harababură. Fiecare land are un sistem diferit. Este ca în Evul Mediu", critică Matthias Klug, care conduce "cursuri de integrare" pentru medici la Nürnberg. Mediafax.ro