Papa Francisc a decis să înființeze un parc agrovoltaic în apropiere de Roma, care va furniza întreaga necesitate de energie electrică a Statului Cetății Vaticanului. Acest parc este parte a eforturilor Vaticanului de a atinge obiectivul de zero emisii de carbon. Decizia a fost comunicată printr-o scrisoare sub formă de document "motu proprio", un edict papal, publicat miercuri. Parcul agrovoltaic va fi amplasat în zona extrateritorială Santa Maria di Galeria, situată în nord-vestul capitalei italiene. Sistemul agrovoltaic presupune generarea de energie electrică prin utilizarea panourilor fotovoltaice instalate pe terenuri agricole.

"Trebuie să facem o tranziţie către un model de dezvoltare durabilă, care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică", a spus papa, subliniind rolul energiei solare.

Energia produsă va acoperi nevoile stației de emisie Radio Vatican și va asigura întregul necesar de energie electrică al Cetății Vaticanului, a menționat papa Francisc în scrisoarea sa datată 21 iunie, intitulată "Fratello Sole" ("Fratele Soare").

În edictul său papal, nu sunt specificate dimensiunile exacte ale parcului solar sau data când acesta va deveni operațional. Papa Francisc a încredințat responsabilitatea construirii parcului solar cardinalului care administrează Statul Cetății Vaticanului și este șeful Administrației Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA). Ecologia a devenit un pilon central al pontificatului lui papa Francisc, autorul enciclicei "Laudato Si" din 2015. În 2022, Sfântul Scaun a aderat la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și la Acordul de la Paris.

În 2008, papa Benedict al XVI-lea a inițiat eforturile Vaticanului în domeniul ecologic prin instalarea de panouri solare pe acoperișul imensului său auditoriu, Sala Paul al VI-lea, unde au loc audiențele papale săptămânale. La cincisprezece ani de la această inițiativă, cel mai mic stat din lume și-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze până în 2030 cu 20% față de nivelul din 2011, o măsură cu o puternică semnificație simbolică, având în vedere contribuția sa relativ mică la emisiile globale.

Instalațiile agrovoltaice, răspândite în Japonia și Coreea de Sud, au stârnit un interes tot mai mare la nivel global, dar au generat și reticență printre actorii din domeniul agricol, preocupări fiind legate de impactul lor asupra prețurilor terenurilor și a productivității.