Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, joi,CCR referitor la modificarea Legii privind Statutul deputatilor si senatorilor, motivand ca articolul care ofera alesilor dreptul legal de a intermedia relatia dintre cetateni si potentiali investitori cu administratia publice si locale, incalca Constitutia.
„Prin instituirea in legea criticata a posibilitatii deputatilor si a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „in orice mod” a relatiilor dintre cetateni si autoritati, respectiv dintre alesi locali si autoritati centrale sau dintre investitori si autoritati locale sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie, restrangandu-se cadrul de integritate aplicabil deputatilor si senatorilor si eliminandu-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra increderii cetatenilor in membrii Parlamentului Romaniei si in autoritatea legiuitoare”, se arata in textul sesizarii depusa de Iohannis la Curtea Constutionala, potrivit Administratiei Prezidentiale.

„Acelasi lucru este valabil si pentru faptul ca acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, in forma incriminata de art. 291 din Codul penal ce reglementeaza traficul de influenta, nu se regaseste in cuprinsul dispozitiilor din legea supusa controlului de constitutionalitate. Astfel, prin omiterea ipotezei in care un deputat sau senator accepta promisiunea de bani sau alte foloase in intermedierea relatiei dintre cetateni si autoritatile publice centrale si locale este dezincriminata implicit aceasta modalitate de comitere a infractiunii de trafic de influenta, in conditiile enumerate de legea penala”, completeaza seful statului.

De asemenea, presedintele Iohannis precizeaza ca sintagma „sa intermedieze in orice mod” este una lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, contrar exigentelor prevazute in art. 1 alin. (5) din Constitutie si ca incalca o decizie a CCR din anul 2014, care a statuat ca „una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative”. Prevederea din Legea criticata de seful statului incalca si o decizie din 2013, in care Curtea a constatat ca, „in principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat”.