Sarbatoarea Craciunului este legata, cu precadere in zonele rurale, de unele obiceiuri si superstitii care s-au pastrat de-a lungul timpului.

In Ajunul Craciunului, gospodarii strang de la vecini tot ce au dat cu imprumut, ca sa ii gaseasca sarbatorile cu toata averea in casa. Pentru ca in anul care vine sa fie frumoase si bogate, femeile pun un ban de metal si o nuca in apa in care se spala. Daca faci baie in ziua de Craciun, vei ramane curat tot anul. Aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun.

Daca este un cer senin de Craciun va fi un an roditor, iar daca bate vantul acesta va aduce ghinion. Ciobanii aseaza sub pragul casei un drob de sare invelit, pe care il lasa in acel loc pana in aprilie, la "Alesul oilor". Atunci il scot, il macina si, amestecat cu tarate, il dau oilor, pentru ca turma sa sporeasca.

In noaptea de Ajunul Craciunului se privegheaza. Pe masa se pune un colacel, in care se infige un cutit. Masa, asezata in seara de Ajun, trebuie sa ramana intinsa toata noaptea, iar cine are camin lasa focul aprins. 

De Craciun, painea se aseaza sub masa, ca sa atraga norocul, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug. Pana la Craciun, toata lumea trebuie sa se impace cu dusmanii. 

O superstitie spune ca, de Ajun, pentru a fi protejat de deochi si de farmece, se pun in cele patru colturi ale mesei usturoi si seminte de mac. Tot in aceasta zi se fac vraji impotriva gandacilor.

Ca sa le vina petitori, din Ajunul Craciunului si pana la Iordan (Boboteaza), fetele matura casa de la prag inspre rasarit. In aceste doua saptamani este bine ca fetele mari sa nu dea gunoiul afara din casa. 

In unele legende, se spune ca unul dintre animalele alese de Maica Domnului este broasca. Aceasta a fost cea care a vestit Sfanta Nastere. Drept urmare, trupul broastei nu putrezeste, ci se usuca, nefiind mancat de viermi. Se considera ca cine omoara o broasca face un mare pacat.

In Ajun, fetele pot face vraji ca sa isi afle ursitul. Fata trebuie sa posteasca toata ziua. Seara, prima imbucatura luata in gura trebuie sa o puna in brau, iar cand se duce la culcare trebuie sa intinda braul pe jos si sa faca trei matanii peste el. Noaptea isi va visa ursitul. 

Traditia spune ca de Craciun se deschide cerul si este vazut, de catre cei buni, Dumnezeu stand cu sfintii si ingerii la masa. Copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.

Sfintirea mesei de Ajun si vestirea Nasterii Domnului este o datina veche indeplinita de preoti si insotitorii acestuia. In popor se spune ca Ajunul Craciunului presupune un post aspru. E indicat chiar sa se ajuneze pana se iveste prima stea de seara, care aminteste de steaua observata de magii de la Rasarit. Pana atunci nu trebuie sa se manance nimic si astfel omul va fi sanatos, va avea mult noroc si va fi mai demn pentru Sfanta Impartasanie.

Exista credinta ca in Ajunul Craciunului cerurile se deschid si de acest moment nu se pot bucura decat oamenii buni, iar cetele ingeresti pot fi auzite doar de cei curati la suflete. Deschiderea cerului permite oricarui crestin sa isi puna o dorinta, care cu certitudine se va indeplini. 

In seara lui Ajun, stapanii caselor au datoria sa adune de prin sat toate lucrurile imprumutate pentru ca locul lor este acasa. De asemenea, fetele nemaritate roaga mamele sa-l determine pe preot sa zaboveasca un timp pe laita si sa manance cate ceva, ca astfel petitorii lor sa nu intarzie. Femeia care se ocupa de colacii pentru Craciun se duce in gradina sau in livada si cu mainile pline de aluat spune: mar, astfel rodnic sa fii cum sta aluatul pe mainile mele. Alte gospodine, dupa ce dau painea in cuptor, nu uita imediat sa spuna: cum e cuptorul, lopata plina de paine, asa sa fie copacii, pomii plini de poame. 

In pregatirea Ajunului Craciunului sunt implicati si copiii de toate varstele, care, cu mult timp inainte, s-au pregatit pentru a umbla cu colindatul.