Tichetele mult dorite, cum ar fi cele de vacanță, de masă sau educaționale, ar putea deveni o relicvă a trecutului în această iarnă. Sub presiunea Uniunii Europene și a Comisiei Europene pentru a reduce deficitul bugetar, autoritățile din București iau în considerare două opțiuni: fie înlocuiesc aceste tichete cu sume de bani asupra cărora se vor aplica toate taxele și impozitele, fie le acordă doar în anumite condiții. Această perspectivă nu este una prea îmbucurătoare.

Cel mai probabil, în cadrul pachetului de măsuri fiscale de toamnă, menit să reducă deficitul bugetar, se va regăsi o prevedere prin care tichetele de masă vor fi înlocuite cu sume de bani. Nu trebuie să vă imaginați că această schimbare vă va aduce mai mulți bani în buzunar; dimpotrivă, veți avea mai puțin, deoarece aceste sume vor fi supuse tuturor taxelor și impozitelor, singura "bucurie" fiind posibilitatea de a le cheltui cum doriți. Această modificare ar putea duce la dezechilibre nu doar la nivel individual, ci și în industria HoReCa la nivel macro.

„Acordarea de tichete în bani ar fi o măsură absurdă. De mai bine de două decenii, peste trei milioane de salariaţi beneficiază de aceste tichete care le asigură masa de prânz, iar prin modificarea anunţată, se deschide cutia Pandorei. Mai mult ca sigur, banii îşi vor schimba destinaţia, nu vor mai fi folosiţi pentru masă, ci vor ajunge în alte zone ale economiei, cum ar fi, de exemplu, pariurile sportive, jocurile de noroc.

De aceea, solicităm păstrarea sistemului existent, cardurile specifice de tichete de masă”, se precizează într-un comunicat de presă transmis, luni, 11 septembrie, de organizaţia HORA.

Reprezentanţii HoReCa precizează, totodată, că „tichetele de masă nu sunt un moft, ci reprezintă o modalitate de protecţie a angajaţilor, care trebuie să mănânce la prânz”.

Pe lângă asta, firmele active în domeniul serviciilor de servire a mesei ar putea confrunta cu o diminuare semnificativă a veniturilor lor, ceea ce ar putea duce, cel mai probabil, la disponibilizări de personal și întreruperea investițiilor.

„Pentru noi, tichetele de masă înseamnă foarte mult în economia generală, faptul că am acceptat plata cu acest instrument ne-a sporit vânzările. Renunţarea la tichete va veni la pachet cu renunţarea la masă, oamenii se vor vedea cu - teoretic - bani mai mulţi în buzunar şi vor face altceva cu ei: haine, băutură, excursii etc.

Având încasări mai mici, va trebui să regândim bugetul şi e foarte posibil să ajungem la reduceri de personal. Dezvoltarea va fi tot mai dificilă, oprim investiţiile, să vedem cum ne vom menţine pe linia de plutire”, a afirmat, pentru ziarul „Cuget Liber" un constănţean cu afaceri în industria HoReCa.

Turismul românesc, o lovitură puternică

Schimbările planificate în ceea ce privește tichetele de vacanță, fie acordarea lor doar anumitor categorii de angajați, fie înlocuirea lor cu sume de bani taxate și impozitate, ar putea crea dezechilibre semnificative în sistem.

„Tichetele de vacanţă au fost gândite cu dublu impact. Pe de o parte, ca măsură socială, de protecţie a salariatului, care să beneficieze de câteva zile de concediu, iar pe de altă parte, pentru a oferi o mână de ajutor turismului românesc.

Suma acordată, în cuantum de 1.450 lei/an, nu este una fabuloasă, dacă privim chestiunea la nivel individual, dar, la nivel macro, vă spun cu certitudine că acordarea acestor tichete a salvat multe afaceri. E important ca banii să rămână în ţară, peste valoarea acelor tichete, oamenii mai puneau altă mie de lei şi încropeau o vacanţă. Repet, bani cheltuiţi în România, o infuzie de capital vizibilă în turism.

S-a anunţat la un moment dat că tichetele de vacanţă vor fi acordate şi în mediul privat, nu s-a mai auzit nimic de această iniţiativă. Mai mult, bugetarii cu salarii de peste 10.000 de lei n-ar mai primi acest bonus sau ar putea fi înlocuit cu bani. În mod precis, acei bani vor fi pierduţi de turismul românesc. Oamenii vor merge în Grecia, Turcia sau Bulgaria, atraşi de ofertele all-inclusive, pe care un operator autohton nu are cum să le susţină. Noi funcţionăm două, trei luni maximum pe an, iar în ţările enumerate sunt unităţi deschise chiar şi 365 de zile pe an! Au alt volum, de aceea îşi pot permite şi preţuri mai mici”, spune patronul unui complex turistic din sudul litoralului.