Acuzatii grave se regasesc intr-o plangere adresata de fostul sef al contraspionajului din SRI Prahova presedintelui Curtii Militare de Apel Bucuresti, intrata in posesia Evenimentul zilei si a publicatiei Incisiv de Prahova. In documentul transmis instantei militare pe 24 decembrie 2014, colonelul in rezerva Florin Gulianu face dezvaluiri uluitoare si extrem de grave „despre modul in care DNA intelege sa faca anchete penale in cazurile care nu-i convin si in care nu are interes”.

In motivarea plangerii, Gulianu sustine ca procurorii militari ai DNA actionau la comanda lui Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, prin intermediul Laurei Codruta Kovesi, sefa procurorilor anticoruptie. Despre Kovesi, in serialul „Noi suntem statul”, jurnalistul Dan Andronic a dezvaluit, in Evenimentul zilei, cum a avansat in functiile de procuror general si cea de sefa a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) gratie lui Florian Coldea, trecut in rezerva, in ianuarie 2017, dupa dezvaluirile ex-deputatului Sebastian Ghita, dat in urmarire internationala si prins, in Serbia, pe 13 aprilie.

In urma cu trei ani, colonelul Florin Gulianu i-a sesizat sefului Curtii Militare de Apel ca cei doi, Coldea si Kovesi, nu au tinut cont de drepturile omului si de legislatia europeana care spune ca divulgarea unor acte de coruptie nu sunt secrete de stat si sunt mai importante decat apararea imaginii SRI. „Grav este ca, pentru astfel de atitudini procesual penale ale magistratilor, Romania a fost, de mai multe ori, condamnata de catre CEDO”, subliniaza Gulianu. Fostul sef al Sectorului Contraspionaj din SRI Prahova arata ca sefa DNA si fostul prim-adjunct al directorului SRI au comis aceleasi abuzuri invocate de CEDO in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, in urma careia statul roman a fost condamnat. Bucur este fostul capitan SRI care, in 1996, a iesit intr-o conferinta de presa si a spus ca sunt ascultate telefoanele unor jurnalisti, oameni politici si membri ai societatii civile si a fost condamnat de Tribunalul Militar, in 1998, la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru furt, culegere si transmitere de informatii, respectiv divulgare sau folosire de informatii cu caracter secret.

CEDO a spus, clar, in decizia din 2013, ca deconspirarea unor abuzuri, chiar si in SRI, nu sunt fapte penale. Bucur a fost reabilitat printr-o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe 11 februarie 2016. A murit pe 11 decembrie 2016, fara ca SRI sa-l repuna in drepturi.

In Hotararea din 8 ianuarie 2013, in cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) formuleaza multe critici la adresa SRI si a Guvernului Romaniei. „Pe de alta parte, insasi Curtea a fost preocupata sa se convinga in repetate randuri de existenta unor garantii corespunzatoare si suficiente impotriva abuzurilor in materie, intrucat un sistem de supraveghere secreta destinat apararii sigurantei nationale implica riscul de a submina, ba chiar de a distruge, democratia sub pretextul apararii ei”, se arata in motivarea CEDO. Judecatorii Curtii Europene au concluzionat ca „interesul general pentru divulgarea unor informatii privind actiuni nelegale in cadrul SRI este atat de important intr-o societate democratica, incat depaseste interesul de a mentine increderea publicului in aceasta institutie”.