Şcolile de meserii trebuie mai mult promovate, pentru a-şi recăpăta respectul de altădată, întrucât investitorii străini cer mână de lucru calificată, dar autorităţile locale nu pot oferi ceea ce se solicită. Aceasta a fost concluzia unei dezbateri organizate vineri, la Primăria Timişoara, din iniţiativa senatorului Ben Oni Ardelean, la care au fost prezenţi oficiali locali, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi ai Clubului Oamenilor de Afaceri vorbitori de limbă germană din Timişoara.

Consilierul ministrului Educaţiei, Stelian Fedorca, a subliniat faptul că, înainte de 1989, fiecare minister se ocupa de segmentul de profil existent la nivelul şcolilor profesionale (telecomunicaţii, comerţ, industrial etc), dar învăţământul departamental s-a desfiinţat, o dată cu transferarea şcolilor la autorităţile locale, care nu au mai avut bani să le finanţeze.

'Cu toate că numărul elevilor care s-au orientat spre şcolile profesionale a crescut, avem încă foarte multe specializări unde avem zero candidaţi, iar cel mai mult ne izbim de reticenţa părinţilor de a-şi lăsa copiii să urmeze o şcoală profesională sau de oprobiul public faţă de aceste şcoli, ceea ce-i face pe elevi să le evite', a declarat Stelian Fedorca.

Oficialul de la Bucureşti a anunţat că cea mai bună soluţie ar fi organizarea de examene de admitere în şcolile profesionale înainte de cele susţinute pentru celelalte opţiuni, astfel încât spre şcolile de meserii să meargă cei motivaţi în acest sens, selecţia acestora făcându-se de către agenţii economici.

Crearea unui corp de buni meseriaşi, care să reînvie şi să ducă mai departe profesiile tradiţionale din jurul Timişoarei, reprezintă o prioritate pentru autorităţile locale. O soluţie ar fi extinderea modelului şcolii duale germane de meserii, susţine primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

'Avem un agent economic foarte important, în domeniul confecţionării de mobilier; are nevoie de foarte multe croitorese, dar nu le avem', a spus primarul Nicolae Robu.

Senatorul Ben Oni Ardelean a subliniat că, în mediul preuniversitar, există o problemă în sensul că foarte mulţi agenţi economici, mai ales din zona de producţie, se plâng că nu mai au meseriaşi, cei mai mulţi tineri fiind absolvenţi de facultate sau de licee teoretice, fără experienţă în domeniu.

'Nu mai dorim să facem şcoală de dragul şcolii, ci să existe un concept integrat de educare şi în acelaşi timp, de creare a unei perspective pentru tinerii care termină o anumită disciplină sau care sunt specializaţi într-un anumit domeniu. În general, apropierea se face atât la nivel universitar, cât şi la mediul preuniversitar', a spus senatorul.

La începutul anului şcolar, reprezentanţii Clubului Oamenilor de Afaceri vorbitori de limbă germană din Timişoara şi cei ai municipalităţii, ai Inspectoratului Judeţean Şcolar şi ai Prefecturii judeţului Timiş au semnat un pact care vizează reînfiinţarea şcolilor profesionale şi formarea de meseriaşi în rândul tinerilor, după modelul şcolii duale germane, oferindu-li-se o alternativă celor care nu pot urma licee teoretice sau studii superioare.

Înainte de 1990, două treimi din numărul total al elevilor urmau calea profesională şi doar o treime urmau un liceu teoretic sau de altă natură, iar în ultimii 24 de ani, proporţia s-a inversat. AGERPRES