News Flash:

Kremlinul recunoaste ca atacurile sale masive asupra infrastructurii civile urmaresc sa forteze Ucraina sa negocieze

21 Noiembrie 2022
55 Vizualizari | 0 Comentarii
atacuri herson

Moscova solicita Statelor Unite sa faca presiuni asupra Kievului pentru a reveni la masa negocierilor.

Presedintele Vladimir Putin a afirmat in repetate randuri ca tirurile de rachete si bombardamentele pe teritoriul ucrainean vizeaza instalatii cu caracter exclusiv militar. Totusi, atacurile masive din ultimele saptamani, cel de marti, care a fost cel mai mare inregistrat de la inceputul razboiului, pe 24 februarie, si cel dezlantuit joi au lovit infrastructurile civile, in principal energetice, care au lasat fara curent electric, apa si incalzire zeci de mii de ucraineni.

Joi, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut ca "lipsa energiei electrice si a incalzirii in multe regiuni ale Ucrainei sunt consecinta actiunilor autoritatilor de la Kiev, care refuza sa negocieze, sa capituleze, de fapt, daca e sa tina cont de cererile pe care Moscova le-a pus pe masa pana acum, relateaza ABC.es citat de Rador.

Purtatorul de cuvant al presedintelui rus a declarat, in aparitia zilnica obisnuita in fata presei, ca bombardamentele "se efectueaza asupra acelor dotari de infrastructura care au legatura directa sau indirecta cu potentialul militar al Ucrainei si al regimului ucrainean". "Partii ucrainene ii lipseste vointa de a rezolva problema, de a intra in negocieri, pe langa atitudinea deja manifestata de abandonare a intelegerilor deja convenite in text, lucru care, de asemenea, trebuie discutat", a spus Peskov, referitor la intreruperea contactelor dupa esecul definitiv al negocierilor din 29 martie de la Istanbul.

Apoi, seful delegatiei ruse, Vladimir Medinski, a precizat ca Moscova nu va renunta niciodata la Crimeea si Donbas, ingropand astfel orice posibilitate de intelegere. Acum situatia este mai grava, din moment ce Rusia a anexat, pe langa Donetk si Luhansk, Herson si Zaporijjia.

In discursul sau prin teleconferinta adresat participantilor la summitul G20 de la Bali, presedintele Volodimir Zelenski a prezentat propunerile Ucrainei de pace cu Rusia, care includ 10 puncte, principala fiind retragerea trupelor ruse din toate teritoriile ocupate din Ucraina, inclusiv din Crimeea. Dar el a cerut si securitatea radiologica si nucleara, securitatea alimentara si energetica, eliberarea tuturor prizonierilor, restabilirea integritatii teritoriale a tarii, incetarea ostilitatilor si reparatii de razboi.

Raspunsul Rusiei a venit marti cu cel mai masiv bombardament de rachete de la inceputul invaziei, iar joi atacurile au continuat. Ministerul rus de Externe a considerat ca preconditiile Kievului pentru reluarea discutiilor de pace sunt "inacceptabile", in timp ce seful ministerului, Serghei Lavrov, a calificat conditiile lui Zelenski drept "lipsite de realism". Peskov a asigurat in acea zi ca declaratia lui Zelenski "inseamna ca, in realitate, nu vrea sau nu poate negocia nimic", dand de inteles ca acesta este legat de maini si de picioare de catre Washington. "Asadar, Federatia Rusa isi va atinge obiectivele prin continuarea operatiunii militare speciale", eufemism cu care autoritatile ruse se refera la razboiul actual din Ucraina.

Zelenski a sugerat ca, daca vor exista negocieri, acestea sa fie facute public, iar purtatorul de cuvant al Presedintiei ruse a dat asigurari, joi, ca asa ceva astazi este "de neimaginat". Peskov a cerut din nou Washingtonului sa "impinga Kievul catre diplomatie". "Daca Statele Unite ar fi capabile sa ia in considerare preocuparile Rusiei, ar putea incuraja Kievul sa revina la masa negocierilor, daca ar dori", a spus el. Mai mult, potrivit lui Peskov, "daca Statele Unite si NATO ar fi facut presiuni asupra regimului de la Kiev in trecut si acesta ar fi dat garantii ca nu va duce un nou razboi civil si un atac impotriva propriei populatii in doua republici deja independente, atunci nu ar fi existat nicio operatiune speciala".

"Washingtonul spune ca, daca nu ar fi fost bombardamentul rusesc, prabusirea unui S-300 al apararii aeriene ucrainene in Polonia nu ar fi avut loc. Dar daca aplicati aceasta logica, atunci ar trebui sa privim situatia dintr-o alta perspectiva si ar trebui sa conchidem ca, daca nu ar fi existat o lipsa totala de disponibilitate din partea

Statelor Unite si a Aliantei de a aborda preocuparile Rusiei, nu ar fi fost efectuata o operatiune militara speciala in Ucraina", a subliniat Peskov.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

© 2022 - BZT.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0956 (s) | 33 queries | Mysql time :0.037371 (s)