1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevazute de legea penala descrise in cuprinsul denuntului cu care au fost sesizate organele de urmarire 

Cercetarile au fost efectuate de procurori in concordanta cu dispozitiile legale si cu jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) care statueaza ca procurorul are obligatia de a desfasura o ancheta efectiva pentru aflarea adevarului, inclusiv in situatiile in care sesizarea priveste adoptarea unor acte publicate in Monitorul Oficial.

Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentintei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a aratat ca: 

„In cazul in care sustinerile petentului au o baza factuala decurgand din fapte notorii, orice deficienta a anchetei care ii reduce capacitatea de a stabili imprejurarile cauzei sau persoanele responsabile risca sa duca la concluzia ca ea nu corespunde cerintelor unui proces echitabil.

In acest context, cerinta de promptitudine si diligenta rezonabila este implicita. 

Mai mult, in circumstante cum sunt cele in speta, in care plangerea vizeaza aspecte care decurg dintr-un act publicat in Monitorul Oficial, este de asteptat o rigoare mai mare din partea autoritatilor in ancheta desfasurata.”

Astfel, respectand dispozitiile legale si practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea stabilirii imprejurarilor cauzei, au fost administrate probe constand in declaratii de martori, ridicari de documente, procurorul avand obligatia de a efectua o ancheta penala efectiva.

2. Aparitia unor decizii ale Curtii Constitutionale care interpreteaza dispozitiile constitutionale intr-o modalitate diferita de cea adoptata de alte institutii reprezinta un eveniment normal in procesul de interpretare a legilor.

Aceste decizii vizeaza principii constitutionale care nu au mai fost analizate pana la acel moment si care pot duce la aparitia unor puncte de vedere diferite, avand in vedere ca nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie sa o urmeze reprezentantii institutiilor.

In acest sens, trebuie remarcat ca in perioada anterioara Curtea Constitutionala a constatat existenta unor conflicte de natura constitutionala, determinate de incalcarea unor principii constitutionale, intre:

- Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si Parlament - Camera Deputatilor si Senat (Decizia nr. 270/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);

- Presedintele Romaniei si puterea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 1222/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);

- Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei (Decizia nr. 1431/2010 publicata in Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010); 

- Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei (Decizia nr. 1525/2010 publicata in Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010). 

3. Potrivit Constitutiei, procurorii reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor. 

Avand in vedere statutul si atributiile conferite de Lege si Constitutie, actele si solutiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instantelor de judecata, iar evaluarea profesionala a procurorilor este realizata numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii.