Crearea unui corp de buni meseriaşi, care să reînvie şi să ducă mai departe profesiile tradiţionale din jurul Timişoarei, reprezintă o prioritate pentru liberalii locali, astfel că la începutul lunii noiembrie vor organiza o dezbatere la care actorii principali vor fi mediul de afaceri şi cel educaţional, a anunţat vineri senatorul PNL Ben Oni Ardelean, într-o conferinţă de presă.

Parlamentarul a explicat că adesea s-a vorbit de apropierea şcolii de mediul socio-economic şi că guvernul a alocat o prioritate în această apropiere, în sensul că nu se mai doreşte să se facă şcoală de dragul şcolii. 'Nu mai dorim să facem şcoală de dragul şcolii, ci să existe un concept integrat de educare şi în acelaşi timp, de crearea unei perspective pentru tinerii care termină o anumită disciplină sau care sunt specializaţi într-un anumit domeniu. In general, apropierea se face atat la nivel universitar, cat şi la mediul preuniversitar', a spus Ardelean.

Senatorul a subliniat că în mediul preuniversitar există o problemă în sensul că foarte mulţi agenţi economici, mai ales din zona de producţie, se plang că nu mai au textilişti, vopsitori sau meseriaşi în alte domenii, cei mai mulţi tineri fiind absolvenţi de facultate sau de licee teoretice, fără experienţă în domeniu. 'De aceea este nevoie să aducem laolaltă agenţii economici şi educatorii pentru a crea acele programe de şcoli profesionale care să producă specialişti pentru meseriile cerute pe piaţa muncii', a detaliat senatorul.

Un amplu proiect pe acest subiect va fi lansat în dezbatere pe 8 noiembrie, la care vor fi prezenţi specialişti din minister, cadre universitare şi din învăţămantul preuniversitar din zonă, pentru a găsi soluţia de finanţare cu date concrete privind valoarea de finanţare, cat ar costa şcolarizarea unul astfel de elev şi în special, facilităţi care le pot fi acordate celor care vin din mediile mai sărace şi din ruralul limitrof Timişoarei.

'Cred că lucrul acesta va duce la crearea unui corp de profesionişti care să menţină şi să ducă mai departe tradiţia diverselor ramuri industriale de producţie care sunt în zona Timişoarei', a punctat parlamentarul.

La începutul anului şcolar, reprezentanţii Clubului Oamenilor de Afaceri vorbitori de limbă germană din Timişoara şi cei ai municipalităţii, ai Inspectoratului Judeţean Şcolar şi ai Prefecturii judeţului Timiş, au semnat un pact care vizează reînfiinţarea şcolilor profesionale şi formarea de meseriaşi în randul tinerilor, după modelul şcolii duale germane, oferindu-li-se o alternativă celor care nu pot urma licee teoretice sau studii superioare.

Inainte de 1990, două treimi din numărul total al elevilor urmau calea profesională şi doar o treime urmau un liceu teoretic sau de altă natură. După Revoluţie, proporţia s-a inversat, iar cu caţiva ani în urmă s-a desfiinţat cu totul şcoala profesională, în ideea că toţi elevii trebuie să urmeze cursurile liceale.

Din secolul al XVIII-lea, odată cu colonizarea austriecilor şi a germanilor în zonă, pană în perioada interbelică şi imediat după, Timişoara s-a bucurat de o economie înfloritoare datorată meseriaşilor pricepuţi, instruiţi în atelierele fabricanţilor vremii, astfel că fiecare cartier avea specificul său. In Fabric înfloreau breslaşii croitori, ceasornicari, olari, dulgheri, morari, cizmari, papucari, şelari, cojocari, dogari, pescari, brutari sau peruchieri. In Iosefin erau renumiţi măcelarii, fabricanţii de ciocolată, pălărierii, aurarii şi bijutierii, tapiserii şi plăpumarii, comercianţii navali şi meseriaşii ce lucrau în port sau la fabrica de tutun. Cartierul Ronaţ s-a dezvoltat în jurul depoului CFR, aici creandu-se şi o şcoală de meserii de lăcătuşi şi mecanici feroviari, în timp ce Mehala era o pepinieră pentru sectorul agroalimentar. AGERPRES