Aproximativ o mie de ouă au fost vopsite cu foi de ceapă roşie, de către măicuţele de la Mănăstirea Timişeni-Şag, aflată lângă Timişoara, iar apoi aşezate în cofraje, în formă de cruce, pentru ca preotul să le sfinţească, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cele o mie de ouă roşii sunt vopsite la Mănăstirea Timişeni-Şag, aflată la aproximativ 15 kilometri de Timişoara, în fiecare an, în Vinerea Mare.

Această tradiţie se păstrează de cel puţin 70 de ani, ouăle vopsite de măicuţe printr-o metodă naturală sunt împărţite apoi credincioşilor care participă la masa de Paşte, precum şi oamenilor săraci care vin la mănăstire de sărbători.

După ce au fost spălate bine, ouăle au fost fierte pe sobă, în oale pline cu foi de ceapă roşie. Ouăle au fost scoase pe o suprafaţă uscată, iar când s-au răcit, au fost “lustruite” cu o cârpă îmbibată în ulei.

“Tradiţia ouălor roşii la Mănăstirea Timişeni este de mulţi ani, vopsim o mie de ouă roşii în Vinerea Mare, care sunt puse la masă în toate cele trei zile de Paşte, mai dăm şi la săraci. Simbolistica ouălor roşii este din urmă cu 2.000 de ani, de la răstignirea mântuitorului nostru Iisus Hristos, când Maica Sfântă a pus un coş de ouă când a fost împuns în coastă şi a curs sânge şi apă, iar ouăle au fost înroşite. De atunci şi până acum se înroşesc ouăle roşii. O altă tradiţie mai spune că Maria Magdalena a înroşit un coş de ouă şi le-a dus în cinstea lui Pilat să-i dea trupul de pe cruce al lui Iisus Hristos cel răstignit. Pilat, uimit de aşa minune, i-a dat trupul de pe cruce al lui Iisus din Nazaret ca să-l îngroape. De atunci, a rămas această tradiţie a ouălor roşii”, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, maica Casiana Şimon, stareţa Mănăstirii Timişeni-Şag.

Cofrajele cu ouă roşii au fost scoase în curtea mănăstirii, fiind puse în formă de cruce, iar icoana cu patimile lui Iisus Hristos a fost aşezată alături, pentru ca preotul să le sfinţească.

La slujba de Înviere de la Mănăstirea Timişeni-Şag sunt aşteptaţi să participe mii de credincioşi.