Modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstitutionale, a decis, miercuri, Curtea Constitutionala. Judecatorii CC au discutat sesizarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si cele ale PDL privind modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor în 10 decembrie 2013. Judecatorii Curtii Constitutionale au discutat, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgarii, obiectiile de neconstitutionalitate formulate de Înalta Curte de Casatie si Justitie si de 50 de deputati apartinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (actualul Codul Penal si noul Cod Penal) si la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

În urma deliberarilor, Curtea Constitutionala a decis, cu unanimitate de voturi, ca modificarile aduse Codului Penal sunt neconstitutionale.

Astfel, CC a admis obiectia si a constatat neconstitutionalitatea articolului I punctul 5 si articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, care înlatura din categoria functionarilor publici si a functionarilor pe presedintele României, pe deputati si senatori, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale si care nu sunt finantate de la bugetul de stat.

"Aceste dispozitii încalca art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin.(1) si (2) care consacra principiul egalitatii în drepturi, precum si art.11 alin.(1) privind obligatia statului român de a îndeplini întocmai si cu buna-credinta obligatiile ce îi revin din tratatele internationale", se arata într-un comunicat de presa al Curtii Constitutionale remis agentiei MEDIAFAX.

De asemenea, judecatorii constitutionali au constatat neconstitutionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlatura functionarii publici din sfera subiectilor activi a infractiunii de conflict de interese si care excepteaza din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea si semnarea actelor administrative, precum si cele care privesc creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara si profesionala.

"Aceste dispozitii încalca art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin.(1) si (2) care consacra principiul egalitatii în drepturi, precum si art.11 alin.(1) privind obligatia statului român de a îndeplini întocmai si cu buna-credinta obligatiile ce îi revin din tratatele internationale", a precizat Curtea Constitutionala.

Judecatorii constitutionali au constatat si neconstitutionalitatea articolului I punctul 2 si articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispozitii care reglementeaza o cauza de reducere si de înlocuire a pedepselor pentru anumite infractiuni, denumite generic "infractiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani", potrivit CC.

"Aceste dispozitii sunt neconstitutionale raportat la art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie referitoare la statul de drept, obligatia respectarii Constitutiei si a legilor în ceea ce priveste claritatea si previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justitie si art.147 alin.(1) si (4) din Constitutie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale", a precizat sursa citata.

Argumentatia retinuta în motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata în cuprinsul deciziilor, care se publica în Monitorul Oficial.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului ministru.

Înalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC ca modificarile aduse Codului Penal, în urma carora s-ar putea concluziona ca anumite persoane "sunt deasupra legii", neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept.

Potrivit instantei supreme, prin modificarea legii, în sensul ca sunt scosi din categoria functionarilor publici presedintele României, deputatii si senatorii, precum si persoanele care îsi desfasoara activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar si prin schimbarile aduse la conflictul de interese, "s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate si pedepsite pentru savârsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept".

Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile Codului penal nu are o "justificare obiectiva si rezonabila", în conditiile în care conduce la "excluderea incidentei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile".

Decizia de sesizare a Curtii Constitutionale a fost luata de Sectiile Unite ale instantei supreme, la doua zile dupa adoptarea modificarilor de catre Camera Deputatilor.

Si PDL a transmis Curtii Constitutionale, tot în 12 decembrie, doua sesizari privind modificarile la Codul Penal.

Una dintre sesizarile PDL a vizat definirea functionarului public, iar cealalta, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, sustinea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD si PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici.

Blaga spunea ca PDL contesta si faptul ca proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizeaza activitatea organizarii judecatoresti. Presedintele democrat-liberalilor a criticat si faptul ca sedinta Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul noptii si ca reprezentantii PDL nu au fost anuntati.

El mai spunea ca USL, în loc sa se gândeasca sa creeze locuri de munca pentru români, se gândeste "sa creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, sa-si scoata prietenii din închisoare, sa-i apere pe cei care sunt înca în justitie".

Modificari la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justitie de anul trecut. Prin una dintre modificari, presedintele si parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici prevazuta în Codul Penal. În aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimba articolul privind conflictul de interese, fiind eliminata categoria functionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridica a întocmit raportul cu o seara înainte, în aceeasi sedinta controversata în care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.

Modificarile au fost contestate vehement de presedintele Traian Basescu, care a spus ca acestea sunt "dramatice" si "darâma zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie", precum DNA sau ANI.

Reactia lui Basescu nu a fost singulara. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, în urma modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi în judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati în detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi în libertate.

La rândul sau, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, sustinea ca, în urma modificarilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori si deputati".

Si CSM a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a sustinut însa ca nu avea obligatia sa ceara avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii unor organizatii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati. Mediafax.ro