Strada descoperită de arheologi ducea direct spre Belichambar, Hambarul Mare al Cetății. Era, pesemne, o uliță importantă în pașalâc, judecând după structurile succesive de case turcești, masive, cu podele din scânduri de stejar și dependințe încăpătoare, după ceramica otomană dichisită, luxoasă chiar, și după numeroasele podoabe, brățări, cercei, inele, descoperite aici. Sub podeaua uneia dintre case a fost găsit un ulcior, intact, îngropat, probabil, cu un rol ritualic.

”Sunt, de fapt, trei nivele de locuire descoperite aici, trei podele una sub alta, corespunzând fazelor succesive de locuire. Avem aici și o casă turcească de cărămidă, care a mai funcționat și după cucerirea Cetății de către austrieci, fiind demolată în secolul al XVIII-lea”, a explicat arheologul Alexandru Flutur, coordonatorul echipei.

Pentru a nu afecta rezistența clădirilor din proximitate, săpăturile pe strada Lucian Blaga se realizează pe tronsoane. Deși spectaculoase, vestigiile nu vor fi păstrate ”la vedere” odată cu amenajarea zonei pietonale, această variantă nefiind pusă în discuție la realizarea proiectului. De aceea, imediat după ce este cercetat, fiecare tronson este acoperit cu nisip, pietriș și pământ. Este o ocazie unică, așadar, pentru timișoreni, de a vedea ”pe viu” trecutul orașului, o fereastră către secolele XVI-XVII, deschisă pentru doar câteva zile. ”Din fericire, datorită adâncimii la care se află aici nivelele edificate, vestigiile nu vor fi distruse de lucrări. De aceea, vom recomanda acordarea avizului pentru continuarea șantierului”, afirmă Flutur.