Senatorul PSD, Serban Nicolae, a declarat joi, ca nu da doi bani pe buna-credinta a ambasadelor, referindu-se la raspunsul Ambasadei Frantei in ceea ce priveste textul tradus in limba engleza a celor trei legi care vizeaza domeniul Justitiei.
UPDATE 20:10 Serban Nicolae, despre raspunsul Ambasadei Frantei: Nu dau doi bani pe aceste comunicate

Senatorul PSD, Serban Nicolae, a declarat joi, ca nu da doi bani pe buna-credinta a ambasadelor, referindu-se la raspunsul Ambasadei Frantei in ceea ce priveste textul tradus in limba engleza a celor trei legi care vizeaza domeniul Justitiei.

„Pentru mine nu e o surpriza. Oameni de buna-credinta ne-au dat aceasta sugestie in mod insistent: domnule, faceti o traducere, sintetizati documentele, iar toti cei care vor sa se pronunte sa o faca in cunostinta de cauza sau macar sa nu spuna dupa aceea ca nu au avut acces la date. Eu am fost de la bun inceput foarte sceptic si am spus ca eu nu-i cred de buna-credinta pe acesti sefi de misiuni diplomatice, pentru ca eu nu cred ca lipsa traducerii sau lipsa accesului la informatiile de la Parlament i-ar fi facut sa incalce Conventia de la Viena, celebrul articol 41. Eu nu cred ca un om de buna-credinta se pronunta asupra unor lucruri fara sa cunosca inainte, pe motiv ca nu le-ar fi avut traduse. Bineinteles ca au servicii de traducere. In realitate, au altceva. Exista de multa vreme un interes de a tine Romania intr-o zona de experiment in materie judiciara. Nu au protestat niciodata ambasadele pentru protocoalele secrete, inexistente in orice democratie. Nu dau doi bani pe buna-credinta a acestor comunicate si a acestor ambasade”, a declarat Serban Nicolae, la Antena 3.
Ambasada Frantei anunta ca urmareste cu atentie evolutiile legate de reforma justitiei si dispune de propriile servicii de traducere, in contextul in care Florin Iordache a transmis joi textul tradus in limba engleza al celor trei legi care vizeaza domeniul Justitiei.

„Ambasada Frantei in Romania urmareste cu atentie ansamblul evolutiilor legate de reforma justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societatii romanesti si dispune de propriile servicii de traducere in acest scop”, se arata intr-un raspuns remis agentiei MEDIAFAX.

In cursul zilei de joi, Florin Iordache a transmis ministrului de Externe, Teodor Melescanu, textul tradus al celor trei legi privind domeniul Justitiei care au fost adoptate recent in Parlament, precum si un rezumat cu amendamentele depuse la pachetul de legi. Ulterior, acestea urmau sa fie transmise ambasadelor.

Pe site-ul Camerei Deputatilor, la documentele comisiei privind modificarea Legilor Justitiei, apar traduse cele trei legi adoptate recent si care vizeaza organizarea judiciara, statutul judecatorilor si functionarea CSM.

UPDATE 18:17 Ambasada Frantei: Dispunem de propriile servicii de traducere

Ambasada Frantei anunta ca urmareste cu atentie evolutiile legate de reforma justitiei si dispune de propriile servicii de traducere, in contextul in care Florin Iordache a transmis joi textul tradus in limba engleza al celor trei legi care vizeaza domeniul Justitiei.

„ Ambasada Frantei in Romania urmareste cu atentie ansamblul evolutiilor legate de reforma justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societatii romanesti si dispune de propriile servicii de traducere in acest scop”, se arata intr-un raspuns remis agentiei MEDIAFAX.

In cursul zilei de joi, Florin Iordache a transmis ministrului de Externe, Teodor Melescanu, textul tradus al celor trei legi privind domeniul Justitiei care au fost adoptate recent in Parlament, precum si un rezumat cu amendamentele depuse la pachetul de legi. Ulterior, acestea urmau sa fie transmise ambasadelor.

„Toate modificarile la cele trei legi ale Justitiei s-au facut pentru a oferi raspunsuri la problemele si nevoile curente ale sistemului judiciar. Cele mai multe dintre propuneri sunt venite de la CSM sau asociatiile profesionale ale magistratilor. Aceste modificari la legile justitiei sunt primele care se desfasoara intr-o procedura parlamentara transparenta, cu implicarea tuturor partilor interesate. In prezent legile sunt verificate pentru constitutionalitate la Curtea Constitutionala, asa cum s-a intamplat si cu legile precedente, fiind folosite toate filtrele necesare pentru asigurarea independentei justitiei”, a precizat Iordache in textul citat.

Iordache mentioneaza ca cele trei legi si-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realitati si nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute in vedere in 2004, la data adoptarii lor.

„Astfel, spre exemplu, in tranzitia de la comunism la democratie un rol important l-a avut reforma in justitiei. Sub aspectul carierei judecatorilor si procurorilor, aceasta tranzitie s-a tradus prin sustinerea unui sistem bazat pe judecatori foarte tineri, carora li s-a permis sa acceada extrem de rapid in cariera, intr-un mod nemaiintalnit in alte state europene (la 23-24 de ani un tanar ajunge judecator, apoi pana la 30-35 de ani ajunge la curtea de apel, unde pronuntau si hotarari definitive, iar promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie se facea si la 35-40 de ani). Daca acest fapt a fost justificat la acea data de tranzitia de la comunism la democratie, in prezent este necesara o reasezare a sistemului pe criterii ce au in vedere si experienta de viata si profesionala a magistratilor, precum si familiarizarea lor cu toate aspectele ce tin de celelalte profesii juridice”, mentioneaza Iordache.

Florin Iordache arata, totodata, ca forma legilor justitiei in vigoare a permis o „interferenta” prea mare a carierei judecatorilor cu cea a procurorilor, functiile acestora suprapunandu-se de foarte multe ori in mentalul colectiv.

„Acest fapt a pus insa probleme nu doar la nivel de imagine, ci si in mod concret, conducand la o apropiere prea mare a judecatorilor fata de procurori si invers, fapt ce a devenit ingrijorator in momentul in care s-a reflectat in modul in care judecatorii solutionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul ca, intre anii 2010-2015, instantele romanesti au admis cererile procurorilor privind interceptarile in proportie covarsitoare, sase curti de apel admitandu-le in proportie de 100%.”, a subliniat el.

Iordache a mai aratat ca o alta problema a fost cea a reglementarii raspunderii materiale a judecatorilor si procurorilor pentru erorile judiciare, in conditiile in care, in ultimii ani, Romania conduce in Uniunea Europeana topul negativ in ceea ce priveste condamnarile la CEDO pentru incalcarea articolului 6 din Conventie si, in ciuda acestui fapt, nici un magistrat nu a raspuns pana acum material sau disciplinar pentru incalcari grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare.

„Acest fapt a relevat neajunsurile legislatiei actuale. Lipsa efectiva a raspunderii judecatorilor si procurorilor a facut ca in prezent, conform mai multor sondaje de opinie, peste 80% dintre romani sa isi doreasca o raspundere a magistratilor. Nu in ultimul rand, prevederi extrem de importante din lege, precum procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau proceduri disciplinare, au fost declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala, impunandu-se interventia urgenta a legiuitorului”, a mai aratat Iordache.

El a mentionat ca principalele modificari vizeaza clarificarea notiunii de independenta a procurorului si punerea sa in acord cu dispozitiile Constitutiei si recomandarile Comisiei de la Venetia, reglementarea, pentru prima data in istoria post-decembrista, a lustratiei in Justitie, reglementarea mai stricta si mai eficienta a controlului asupra serviciilor de informatii in relatia lor cu judecatorii si procurorii si stabilirea caracterului public al tuturor informatiilor ce privesc administrarea justitiei, excluderea factorului politic din numirea judecatorilor si procurorilor definitivi, raspunderea materiala a magistratilor, controlul procurorului ierarhic superior asupra temeiniciei actelor intocmite de procuror, cresterea vechimii necesare pentru accedarea in functia de procuror DNA si introducerea concursului ca modalitate de selectie, infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, separarea carierelor judecatorilor si procurorilor si procedura de revocare a membrilor CSM si transparenta activitatii acestuia.

In ceea ce priveste procedura disciplinara si Inspectia Judiciara, Iordache a precizat ca Inspectia Judiciara a fost consolidata, fiind mentinuta castructura cu personalitate juridica in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar numirea inspectorului sef se face prin consurs organizat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Florin Iordache a transmis joi ministrului de Externe, Teodor Melescanu, textul tradus al celor trei legi privind domeniul Justitiei care au fost adoptate recent in Parlament, precum si un rezumat cu amendamentele depuse la pachetul de legi, au declarat surse parlamentare pentru Mediafax.

Pe site-ul Camerei Deputatilor, la documentele comisiei privind modificarea Legilor Justitiei, apar traduse cele trei legi adoptate recent si care vizeaza organizarea judiciara, statutul judecatorilor si functionarea CSM.

Potrivit surselor parlamentare, aceste traduceri au fost transmise joi de catre presedintele comisiei speciale, Florin Iordache, catre Teodor Melescanu. La randul sau, ministrul de Externe le va pune la dispozitia ambasadelor.

Presedintele PSD Liviu Dragnea a declarat in data de 22 decembrie ca textul tradus al modificarilor legilor justitiei va fi transmis ambasadelor si Comisiei Europene, iar in paralel ministerul de Externe va avea o intalnire cu ambasadorii, dupa ce sapte ambasade si-au manifestat ingrijorarea in legatura cu modificarile.

Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Frantei, Germaniei, Olandei si Suediei au solicitat, intr-un comunicat, ca factorii implicati in proiectul de reforma a justitiei sa evite orice actiune care ar putea duce la slabirea independentei sistemului judiciar si sa ceara avizul Comisiei de la Venetia.

"Facem apel la partile implicate in proiectul de reforma a justitiei sa evite orice actiune care ar putea duce la slabirea independentei sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei si sa ceara, fara intarziere, avizul necesar al Comisiei de la Venetia, pentru a mentine astfel independenta sistemului judiciar si a pastra intact procesul de reforma in general. Avem incredere ca toti actorii politici implicati vor acorda atentia cuvenita acestor preocupari legitime, in concordanta cu angajamentul nostru european comun, si vom fi in continuare gata sa sprijinim Romania in eforturile ei de a reafirma acest angajament", se arata in comunicatul de presa.