Leusteanul este o planta asociata cu Soarele si Focul, cu zodia Taurului, dar si cu energia, purificarea si starea de somn parapsihica, paranormala. Atat in superstitiile straine, cat si in cele romanesti, leusteanul are functii lecuitoare si protectoare.
Grecii il numeau "ligustikon," iar romanii, "Ligusticum," si mai tarziu "Levisticum." Levisticum a evoluat in "luvesche" in franceza veche, acest termen fiind mai apoi imprumutat in engleza ca "loveache," in prezent "lovage." In ciuda unor credinte si superstitii, acest cuvant nu are nici o corelare cu "love"(in engleza, "dragoste").
In multe limbi europene, numele acestei ierbi a provenit din latinescul "Levisticum": "levistico" in italiana si spaniola, "liveche" in franceza, "lavas" in olandeza si "leustean" in romana. In limba germana, i se zice "Liebstöckel," o denumire cu aceeasi conotatie ca si cea din engleza.
In antichitatea greco-romana, tulpina i se manca zaharisita, iar semintele era consumate in credinta ca ajuta la digestie.

Superstitii despre leustean
Se spune ca ceaiul din frunzele si radacina acestei plante are putinta de a da agilitate mintii si ca, baut inainte de culcare, stimuleaza visele premonitorii. Radacina ii era folosita in medicina populara pentru lecuirea tusei, unor afectiuni respiratorii si ale pielii, pentru scaderea febrei si ameliorarea unor probleme din timpul menstruatiei.
Leusteanul este inzestrat cu capacitatea de a atrage dragostea cuiva atunci cand este purtat intr-un saculet si era utilizat adeseori pentru potiuni de iubire. Era presarat de unele femei in mancarea servita unui barbat astfel incat acesta sa se indragosteasca de ele.

Chimenul - Superstitii despre mirodenii
Pus intr-o punga din plasa asezata sub jetul apei era recomandat pentru bai de purificare, infrumutesare si sporire a atractiei, in cel din urma caz adaugandu-se in cada si petale de trandafiri.
Apa folosita la o astfel de imbaiere era aruncata de unele fete peste umar, fara a privi inapoi, inspre rasarit, la o rascruce, astfel incat sa atraga iubirea unui barbat pe care si-l doreau.
Cules in noaptea de Vinerea Mare, ajuta la protejarea fata de vrajitoare si diavol. Agatat deasupra unei usi sau a unei ferestre, se considera ca impiedica intrarea energiei negative in casa. De asemeni, plantat in fata unei locuinte, se presupunea ca tinea departe spiritele rele, bolile, serpii si insectele.
Scotienii din regiunile muntoase erau incredintati ca leusteanul avea proprietatea de a prelungi viata.

Potrivit unei superstitii romanesti, daca ti se fura leustean din gradina, verdeturile din ea ti se usuca. Intr-o alta, se zice ca leusteanul se "prinde" in gradina numai daca este plantat de o vaduva! In Olteania, leusteanul era purtat asupra lor de oameni pentru a fi protejati de lungoare (febra tifoida). In aceeasi regiune, in ziua de Paste, dupa ce iau anafura de la biserica, credinciosii spun ca este bine sa se guste din niste peste si leustean. Pestele are menirea de a-i face sprinteni, iar leusteanul pe cea de a le inlesni sa fie verzi si voiosi ca el de-a lungul intregului an.

In ziua Sfantului Gheorghe, se punea leustean la intrarea in grajduri astfel incat vitele sa nu fie atinse de boli ori farmece.
De Inaltarea Domnului (Ispas), leusteanul asezat la ferestre proteja casa fata de trasnete. Tot cu acest prilej, femeile se incingeau cu leustean pentru a avea copii frumosi. Oamenii se bateau sau se atingeau cu leustean ca sa se ingrase sau sa fie ocrotiti de rele ori de strigoi. In acelasi scop, se proceda la fel si cu vitele. Tot de Ispas, se sfintesc plantele de leac, precum leusteanul, alunul si paltinul.
De Rusalii, leusteanul era utilizat pentru izgonirea ielelor. In Ardeal, cu aceasta ocazie, fetele mancau dimineata leustean pentru a nu fi rapite de zburatori.

Surse: 
- Sarah Warner Brooks: A Garden With House Attached 
- Rachel Patterson: A Kitchen Witch's World of Magical Herbs & Plants 
- Scott Cunningham: Cunningham's Encyclopedia of Magical Herbs 
- Artur Gorovei: Credinti si superstitii ale poporului roman.