Guvernul a decis amânarea taxei pe marile averi, stabilind un nou termen de aplicare, respectiv 30 septembrie. Până la această dată, se urmărește dezvoltarea unui sistem informațional care să ofere acces la datele referitoare la valoarea impozabilă a clădirilor deținute de persoanele cu averi semnificative. Anunțul a fost făcut marți de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul ședinței de Guvern.

 ”S-a aprobat amânarea acestui termen până la data de 30 septembrie, pentru ca sistemul informațional referitor la marile proprietăți să poată să permită accesul la informații privind valoarea impozabilă a clădirilor.

După cum se cunoaște, pentru clădirile mai mari de 2,5 milioane lei și mijloacele de transport cu o valoare de peste 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie.

În acest context, pentru a avea acces la aceste categorii de informații pe care le-am menționat, dar și pentru a putea continua ceea ce înseamnă sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul s-a amânat până pe data de 30 septembrie 2024”, a declarat ministrul.

Marcel Boloș a subliniat că pentru implementarea taxei pe marile averi este esențial un schimb de informații între primării și ANAF. Potrivit ministrului Finanțelor, această taxă, denumită uneori "taxă pe lux", necesită acces la anumite date care nu sunt disponibile direct contribuabililor, cum ar fi valoarea impozabilă a clădirilor.

”Știm că pentru clădiri valoarea este de peste 2,5 milioane de lei, iar pentru mașini 375.000 de lei. În deciziile de impunere, pe care le emit autoritățile locale, această valoare impozabilă, care se comunică contribuabilului, nu există. Și atunci, omul nu știe dacă datorează sau nu datorează, fiindcă n-are informații cu privire la valoarea impozabilă.

Mecanismul de astăzi, pe care îl avem pentru operaționalizarea acestui tip de impozit, presupune ca autoritățile locale în evidența cărora se găsesc contribuabilii și care au clădiri cu o valoare mai mare de 2,5 milioane de lei să înștiințeze contribuabilii. Pentru ca mai apoi, ANAF-ul, cu tot ce înseamnă structurile teritoriale județene, să poată să emită deciziile de impunere și să putem să purcedem la încasarea banilor.

Deci e prematur de spus care este suma pe care o vom încasa. Deocamdată, mecanismul trebuie pus la punct, încât autoritățile locale să comunice cu ANAF-ul și, în același timp, contribuabilul să știe că în evidențele autorităților locale figurează acele proprietăți imobiliare cu valori de peste 2,5 milioane de lei”, a menționat ministrul.

În perioada de cinci luni în care aplicarea taxei pe marile averi a fost amânată, autoritățile locale vor proceda la notificarea contribuabililor care dețin proprietăți cu o valoare impozabilă ce depășește 2,5 milioane de lei.

”Autoritățile locale comunică ANAF-ului care este situația acestor proprietari. ANAF-ul emite deciziile de impunere pentru proprietarii a căror proprietăți imobiliare sunt cu valoarea mai mare de 2,5 milioane lei. Și pe 30 septembrie ar trebui să avem primele încasări din impozitul pe marile averi. Cam aceste activități le vom desfășura în perioada următoare.

Repet, primăria notifică contribuabilul: ai o proprietate cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei. În același timp, primăria notifică ANAF-ul: vezi că la adresa x există o proprietate cu o valoare mai mare de 2,5 milioane”, a menționat ministrul.

”Mecanismul pe care l-am avut ne-a dus în imposibilitatea în care nu știam cine deține proprietăți cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei. Ba mai mult, contribuabilii erau cei care nu cunoșteau dacă datorează sau nu impozitul pe marile averi. (…)

Noi când am impus măsura, bazele de date și toată informația era la autoritatea locală. Impozitul urma să fie administrat și implementat de către ANAF, autoritate centrală.

Încă n-am ajuns la cloud-ul guvernamental ca să asigure interoperabilitatea bazelor de date. Încât ANAF-ul să se uite în PatrimVen, care este baza de date a autorității locale sau invers, autoritatea locală să se uite în baza de date a ANAF-ului. Și de aceea avem aceste tipuri de măsuri. Sigur că în momentul în care vom avea cloud-ul guvernamental operaționalizat, dintr-o simplă tastare se va putea vedea informația și se va putea ajunge la fundamentarea deciziilor mai rapid”.

Conform prevederilor legale, cetățenii români care dețin locuințe cu o valoare mai mare de 500.000 de euro sunt obligați să plătească un impozit de 0,3% din suma care depășește acest prag. Aceeași taxă se aplică și pentru cei care dețin autoturisme evaluate la peste 75.000 de euro.

Conform Legii nr. 296/2023, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se aplică următoarelor categorii de contribuabili:
a) persoane fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, sunt proprietari sau co-proprietari ai unor clădiri rezidențiale, conform definiției din articolul 453 lit. f), situate în România, cu o valoare impozabilă care depășește suma de 2.500.000 de lei;
b) persoane fizice și juridice care dețin autoturisme înmatriculate sau înregistrate în România, iar valoarea de achiziție individuală a acestora depășește 375.000 de lei.

Impozitul se aplică pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru autoturismele la care predarea-primirea a avut loc anterior.